Românii îşi vor putea monta panouri solare pentru încălzire cu finanţări de 90% de la stat

Joi, 16 Octombrie 2008 16:51

Astfel, cetăţenii vor putea să-şi completeze sau să-şi înlocuiască sistemele clasice de încălzire cu panouri fotovoltaice, dacă vor face dovada că au posibilitatea să contribuie cu 10% din suma totală pentru realizarea investiţiei şi dacă vor face o cerere în acest sens.

"Programul va fi asemănător celui de înlocuire a parcului auto, în sesul că vor fi mai multe firme care vor putea depune oferte, noi le vom valida pe cele care îndeplinesc criteriile legale şi le vom face cunoscute. Ulterior, cetăţeanul sau asociaţia de locatari va trebui să-şi exprime dorinţa de a-şi monta panouri solare sau pompe de căldură şi va trebui să arate că dispune de cei 10% necesari", a mai spus Toti.

Banii pentru realizarea de proiecte de încălzire din resurse alternative (panouri solare, instalaţii eoliene, surse geotermale) ar putea fi alocaţi în noiembrie sau decembrie, după finalizarea Ghidului de finanţare şi parcurgerea ultimelor aprobări.

"Noi avem deja bani de la bugetul de mediu, care pot fi alocaţi pentru proiecte încă din 2008. După îndeplinirea tuturor procedurilor birocratice, va fi cunoscută suma disponibilă şi, implicit, numărul proiectelor care pot demara din acest an. Pot să vă spun că sumele acordate nu vor fi mici", a adăugat şeful AFM.

Banii pentru panouri vor proveni şi din taxa de poluare auto.

Dacă pentru cei care locuiesc la casă nu este nevoie decât de acordul şi dorinţa proprietarului de a-şi instala astfel de resurse alternative de energie, pentru persoanele care locuiesc la bloc este nevoie de acordul tuturor proprietarilor sau locatarilor.

Pentru stabilirea tipului de panou indicat pentru încălzirea locuinţei sau blocului trebuie luate în calcul mai multe criterii, printre care numărul de locuitori care vor beneficia de acest tip de energie şi consumul mediu pentru fiecare.

În plus, deoarece este vorba de bani publici, după cum a precizat preşedintele AFM, panourile se vor da la cheie şi vor fi efectuate inspecţii periodice, astfel încât să nu existe fraude în acest domeniu.

În prezent, din Fondul de mediu sunt în curs de finanţare zece proiecte pentru creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile, în valoare de 49,9 milioane lei, din care două vizează producerea şi distribuţia apei calde menajere cu ajutorul panourilor solare. Finanţarea nerambursabilă pentru acestea depăşeşte 356.800 lei.

Conform reglementărilor Uniunii Europene (UE) România va trebui să producă 20% din energie prin resurse regenerabile până în 2020.

Sursa: www.realitatea.net

Cum s-au reabilitat termic cehii, pe banii lor

Blocurile comuniste, risipitoare de energie, au fost refăcute şi contorizate în ultimii 13 ani, pe cheltuiala locatarilor, fără ajutor de la stat sau subvenţii la căldură.

O legislaţie simplă şi fermă, implementată din timp, a stat la baza democratizării cu succes a sistemului centralizat de încălzire din blocurile comuniste. Oamenii au fost obligaţi să-şi reabiliteze termic blocurile, să-şi pună contoare şi repartitoare de costuri, pe banii lor, iar azi nu beneficiază de niciun ajutor de încălzire de la stat. Cum au reuşit cehii şi noi nu? Prin disciplină şi educaţie.

Nimeni nu şi-a pus centrală proprie în bloc, rău-platnicii nu pun în primejdie încălzirea sau duşurile vecinilor cu datoriile lor, iar cei care vor să trişeze sistemul sunt rapid descurajaţi de aceeaşi legislaţie cuprinzătoare.

Cooperativa de locatari

Asociaţia de locatari, în Cehia, se cheamă „cooperativă“. În anii de glorie ai socialismului, oamenii se asociau în cooperative, puneau la un loc nişte avansuri şi începeau să-şi construiască blocuri. După ce se mutau, cooperativa trăia în continuare pentru administrarea noilor imobile. După căderea comunismului, cooperativele au supravieţuit, adaptându- se la piaţă. La fel şi conducă torii lor. Vaclav Kapsa este preşedintele unei astfel de organizaţ ii, din oraşul Plzen, cunoscut mai ales pentru cea mai bună bere cehească, fabricată chiar în oraş. Kapsa e un bărbat în vârstă, care în România ar fi trecut cu siguranţă pe la ghişeele caselor de pensii în aşteptarea taloanelor de pensie. În Plzen, însă, Kapsa vorbeşte fluent engleza şi e capabil să susţină o prezentare în Power Point despre cooperativa pe care o conduce, în faţa unor străini.

Nu te poţi baza pe banii de la stat

Au 13.000 de apartamente în administrare, adică un sfert din populaţia oraşului. Toate beneficiază de încălzire centrală. În perioada 1995-1996 au instalat repartitoare de costuri pentru căldură şi contoare de apă. Erau obligaţi prin lege. În 2001 au început să schimbe ferestrele cu geamuri termopan şi să izoleze termic blocurile. Deocamdată, n-au reuşit decât cu 10% din clădiri. Între 2003 şi 2006 au desăvârşit transformările prin montarea robineţilor termostatici şi a vanelor de echilibrare termică, adică acei robineţi ce reglează şi menţin constantă temperatura în cameră, în funcţie de sursele de frig sau căldură care ar putea influenţa radiatorul. Costurile se învârt în jurul a 8.000 de euro de apartament pentru aceste transformări, bani proveniţi din credite şi din fondurile cooperativei. Nimic de la stat. De ce? „Nu te poţi baza pe asta! Când plănuieşti ceva nu te poţi baza pe ceva care e doar promis, cum ar fi bugetul primăriei...“, explică cu un zâmbet în colţul gurii, Vaclav Kapsa. Reabilitarea termică a unui bloc durează cam un an în Cehia. Cel mai greu de convins au fost bătrânii, care erau sceptici la început, deoarece aveau experienţa promisiunilor neonorate din vremea comuniştilor. Kapsa spune că munca de lămurire n-a fost floare la ureche, mai ales că nici la ei băncile nu dau credite cu uşurinţă vârstnicilor, iar promisiunea că după această investiţie le va fi mai cald pe bani puţini venea fără vreun exemplu concret.

Abia după ce primii curajoşi şi-au călcat pe inimă şi au acceptat, exemplul lor a fost urmat şi de alţii când au văzut primele facturi.

Facturi la jumătate

Preşedintele cooperativei admite că întreaga reabilitare a dus la scăderea la jumătate a consumului. Ce părere au locatarii? Nu sunt daţi pe spate, deoarece „noi economisim căldura, dar ei măresc preţul, deci facturile rămân cam la fel“, recunoaşte zâmbind Kapsa. Totuşi, regia lor de termoficare, rămasă neprivatizată, spre deosebire de alte oraşe, practică preţuri ceva mai mici decât altele. Cam 12 euro/- lună, faţă de 20 de euro cât e prin alte oraşe. Modalitatea de plată a întreţinerii într-o cooperativă este diferită de cea practicată în România. Acolo, locatarii dintr-o cooperativă decid de comun acord ce sumă fixă să plătească lunar ca întreţinere. Din acea sumă cooperativa plăteşte lunar facturile la utilităţi, apoi, dacă mai rămân bani, îi capitalizează în folosul cooperativei.


FINAL. Unul dintre blocurile reabilitate din oraşul Plzen

COSTURI

5.000-6.000 de euro/apartament

Un bloc cu 46 de apartamente, construit în 1970, a fost reabilitat cu 5,8 milioane de coroane (cam 230.000 de euro), adică 126.000 de coroane/- apartament (cam 5.000 de euro). Au primit de la stat numai dobânda subvenţionată. Reabilitarea unui bloc cu 60 de apartamente, din 1961, a costat 8 milioane de coroane (peste 320.000 de euro), 130.000 de coroane/apartament (cam 5.200 de euro). Un bloc cu 80 de apartamente, din 1963, a costat 13 milioane de coroane (peste 520.000 de euro), adică 160.000 coroane- /apartament (aproape 6.500 de euro). În preţuri nu intră contoarele sau repartitoarele.

UN ORĂŞEL MINIER ALTFEL

Când primarul e ales de partidul locatarilor

În oraşul Most, la 40 de km de graniţa de nord a Cehiei, preşedintele Frantisek Ryba conduce Krusnohor, o cooperativă de 17.500 de apartamente. A doua ca mărime din ţară. Most e un oraş minier. Nu-l trădează nimic în afară de şomajul mare - 20% - generat de închiderea minei. Străzile sunt curate, clădirile frumoase, nimic care să semene măcar un pic cu Valea Jiului.

Krusnohor e o cooperativă atipică. Din banii capitalizaţi de-a lungul timpului a făcut investiţii de succes. Aşa că acum le oferă locatarilor televiziune cu circuit închis, fribă optică, internet, internet banking. Cooperativa are un RADET al ei şi mici puncte termice de bloc, astfel că-şi permite să negocieze direct cu producătorul de energie termică preţul de achiziţie.

„Pentru că aveam dese neînţelegeri cu primăria şi cu primarul, am decis să constituim un fel de partid cu care am participat la alegeri. Am câştigat 18 locuri de consilieri din 45 şi postul de primar. Pentru că au fost ceva probleme şi cu finanţările de la judeţ, pentru Most, am decis să candidăm şi la judeţ“, arată Frantisek Ryba, mândru, ziarul cooperativei, în care-şi face reclamă partidul cooperativei.

Şomajul şi datornicii

Ryba a făcut pentru cooperativa pe care o conduce un program pe zece ani de „energy saving“ care include şi izolarea termică a clădirilor. Din 1998-2002 au început să instaleze repartitoare şi contoare. Ca şi cooperativa din Plzen, locuitorii din Most au preferat firmele Danfoss şi Techem. De la Danfoss au pus senzorii de căldură - fixaţi la 15 grade - pe fiecare calorifer. De ce a fost nevoie de asta? „Pentru că, la început, unii au închis robinetul la calorifer şi au încercat să se încălzească de la vecini. Au făcut igrasie. De aceea am instalat robineţii termostataţi care nu le permit locatarilor să închidă caloriferele mai jos de 15 grade“, explică Ryba. Mai târziu au aderat şi alte blocuri la sistem. Chiar dacă pare, situaţia nu e roz nici în Most. Cooperativa are liste de datornici, pentru că mai ales şomerii nu şi-au permis să plătească cele 11.000 de euro de apartament, cât a fost reabilitarea termică. Cooperativa încasează anual 1 miliard de coroane. Cam 20 de milioane de coroane sunt datoriile, adică exact fondul de rezervă. Când cineva nu plăteşte întreţinerea e dat în judecată şi i se ia apartamentul. După instalarea contoarelor s-au făcut economii de 17% la plata facturilor.

De ce ei nu fură contorul

Încercări de fraudă au avut şi cehii. E în natura umană să încerce să păcălească sistemul, recunosc preşedinţii de cooperative. „Am avut un administrator care era nemulţumit de facturile mari la încălzire, şi s-a gândit să aplatizeze ţeava de căldură cu ciocanul, ca să vină mai puţină căldură. Dacă a văzut că n-a mers, a închis vana de la subsolul blocului. Când veneau vecinii la el să reclame că e frig, el se dezbrăca în maieu şi le spunea: da? Cum e frig, că la mine nu e!“, povesteşte amuzat Ryba din peripeţiile cooperativei.

Legislativul din Cehia a gândit, însă, înainte, astfel de scenarii, aşa că a prevăzut şi antidotul.

Dacă încerci să păcăleşti repartitorul sau contorul, legea spune că vei plăti cu 60% mai mult decât factura medie de cădură, pe apartament, din blocul tău, şi de trei ori mai mult decât consumul maxim înregistrat în bloc, la apă. „În primul an, după ce le-am instalat, au fost câteva zeci de încercări de fraudare, dar s-au lăsat păgubaşi când au văzut că sunt prinşi şi puşi să plătească“, explică preşedintele Kapsa.

DEOSEBIRI LEGISLATIVE

Legea lor are 10 pagini, a noastră 89, la ei a mers, la noi nu

Circulara 372/2001 a Ministerului pentru Dezvoltare Locală din Cehia reglementează sistemul de calcul şi plată a energiei termice la ei. La noi există o legislaţie stufoasă, nişte norme ale ANRSC, dar multe dintre situaţii sunt nereglementate.

> Perioada de calcul a facturii la căldură: la ei 12 luni, la noi lunar. Practic, facturile mari de iarnă sunt diminuate prin împărţirea costurilor pe toate cele 12 luni. - Cota comună este la ei de 40-50%, ca şi în legislaţia germană, deoarece se consideră că această prevedere descurajează eventualele tentaţii de fraudare a sistemului. La noi, din cauza apartamentelor cu centrală proprie, cota comună este de maximum 10-15%, restul de 90% din cheltuieli fiind împărţite pe apartamente.

> Metoda de verificare a repartizării costurilor la consumatorii finali cu contoare sau repartitoare la noi nu e reglementată. În schimb, la ei diferenţele de costuri între apartamente, ce revin pe metru pătrat, nu au voie să depăşească valoarea de 40% faţă de media de calcul dintr-o perioadă stabilită prin lege. Dacă apar astfel de diferenţe înseamnă că cineva fraudează sistemul.

> Citirea contoarelor şi a repartitoarelor se face la ei cel puţin o dată pe an, la sfârşitul perioadei de calcul, la noi se face lunar, în sezonul de încălzire.

> Plata anticipată la noi nu există, în timp ce la ei consumatorul plăteşte lunar o cotă egală, iar la finele perioadei de calcul plăteşte sau primeşte diferenţele.

> Separarea pauşală a facturilor pe costuri de încălzire şi costuri de apă caldă, atunci când nu există contoare, se face la ei astfel: 60% costuri de încălzire, 40% de apă caldă. La noi sunt 80% costuri de încălzire şi 20% de apă caldă.

> Repartizarea costurilor e trimisă direct către consumatorul final la ei, iar la noi ajunge la administratorul blocului.

> Termenul de înaintare a reclamaţiilor referitoare la calculele de repartizare e de maximum 21 de zile la ei. La noi unii reclamă şi după doi ani.

> Legislaţia lor e extrem de concisă şi simplă, are 9 articole şi 3 anexe pe 10 pagini. La noi legislaţia e stufoasă, cu formule fără rost, are 89 de articole şi 3 anexe care se întind pe 89 de pagini.

Sursa articolului: www.evz.ro

DESPRE HIDROIZOLATII

DESPRE HIDROIZOLATII

Hidroizolatiile (cu sau fara mansardari) se executa cu membrane bituminoase aditivate, avind insertii de fibre poliesterice sau fibre de sticla, la greutati specifice de 3 pina la 6 KG/MP.

Membranele bituminoase aditivate sunt materiale compozite care se nasc din combinarea a doua elemente principale:
- mixtura bituminoasa - pe baza de bitum modificat cu polimeri termoplastici;
- suportul (armatura) - o tesatura din diverse materiale;

Cele doua componente conlucreaza foarte bine, bitumul oferind puterea sa impermeabilizeze, in timp ce armatura asigura o repartizare uniforma a sarcinilor de incarcare si o rezistenta mecanica superioara.
Bitumul din compozitia membranelor este modificat cu polimeri pentru a corecta caracteristicile nedorite; (bitumul nemodificat este foarte sensibil la variatii de temperatura, imbatraneste mult mai repede si isi pierde mult mai usor caracteristicile cand este expus la caldura si raze UV, deasemenea este fragil la temperaturi scazute).

Pentru a selecta polimerul optim se iau in considerare o serie de caracteristici cum ar fi:
- polimerul trebuie sa fie compatibil cu bitumul pentru a evita separarea compusilor si pentru a obtine o mixtura omogena.
Doi dintre polimerii care indeplinesc aceste conditii sunt: polipropilena atactica (APP) si cauciucul stiren-butadien-stiren (SBS). Ambii polimeri modifica caracteristicile bitumului conducand la un punct de imbatranire mai ridicat si o mai buna flexibilitate la rece.

Anunt: Firma specializata, executam lucrari de hidroizolatii si termoizolatii terase bloc. Acceptam plata in rate. Contactati-ne aici: Hidroizolatii-Profesionale.blogspot.com

Termoizolatia casei

Termoizolatia casei asigura confort

Termoizolatia este o parte esentiala a sistemului de incalzire si racire al casei. Creste nivelul de confort si reduce cheltuielile. In cazul unei case cu o termoizolatie bine pusa la punct, acestea pot fi reduse cu pana la 50%.

Determinarea cantitatii necesare pentru termoizolatia unei case este cu siguranta o decizie economica. Izolarea termica trebuie realizata pe toate partile importante ale casei si, in functie de gradul “scurgerilor” de caldura, pentru fiecare in parte este recomandat un anumit nivel de termoizolatie. In cazul acoperisului, trebuie sa fie cat mai buna, la pereti putin mai mica, iar pentru pardoseli - cea mai mica.

Grosimea si R-ul

Pierderile de caldura sunt definite de valoarea R (rezistenta la transfer termic). De exemplu, cu cat R-ul este mai mare, cu atat calitatile termoizolante ale materialului sunt mai bune. De cele mai multe ori, unul de 4 cm gosime va avea R-ul de doua ori mai mare decat un altul de 2 cm. Asadar, grosimea este importanta.

Acum cativa ani, aceste materiale erau de doua feluri: fibra din sticla si vata minerala. Ele au proprietati termoizolante similare si a devenit o practica obisnuita ca atunci cand se vorbeste despre capacitatile izolante sa se faca referire la grosime.

In prezent, producatorii ofera o gama variata de optiuni, fiecare cu caracteristicile ei. Una din caracteristicile care trebuie studiate cu mare atentie este R-ul. Totusi, sunt multi producatori care ofera valoarea R a produsului deja montat, fapt ce duce la o inducere in eroare a cumparatorului.

Reducerea ”migratiei”

Caldura “migreaza” de la zonele calde catre cele reci. Termoizolatia ar trebui montata in locurile unde incercati sa reduceti “migrarea”. Desigur ca aceste locuri sunt reprezentate de peretii exteriori si tavan. Insa nu trebuie omisi peretii care despart camerele incalzite de cele neincalzite, cum ar fi garajul, demisolul sau camarile.

Daca doriti sa mentineti un nivel de confort termic acceptabil la demisol, este suficient sa nu izolati podeaua. In cazul in care il folositi ocazional, este mai economic sa izolati podeaua si sa incalziti demisolul separat, doar atunci cand este nevoie.

Probleme frecvente

Cele doua mari probleme asociate cu termoizolatia unei case sunt: calitatea slaba a lucrarii si condensul. Incapacitatea de a taia si potrivi materialul termoizolant in toate spatiile unde vreti sa reduceti transferul de caldura va reduce eficienta intregii lucrari.

Condensul poate fi prevenit! Atunci cand isi face aparitia in interiorul unui zid izolat termic (si nu numai), termoizolatia devine uda, materialele folosite la constructia casei incep sa cedeze si vopseaua de la exterior se exfoliaza. Ca sa evitati aceste “catastrofe” trebuie sa folositi un material care actioneaza ca o bariera de vapori, pentru a impiedica apa sa produca condens, intrand astfel in ziduri sau acoperis.

Termoizolatia casei

Sursa: www.misiuneacasa.ro

Întrebări şi răspunsuri Asociaţii de Proprietari

In blocul unde locuiesc și sunt administrator s-a ales un nou președinte al asociației de proprietari. Problema e ca acesta nu este proprietar pe apartamentul unde locuiește, ci părintii lui. In aceasta situație, poate sa dețină funcția de președinte?
C. M., București

Răspuns: Nu poate fi ales un președinte care nu este titular al unei proprietăți în cadrul blocului și care nu este membru al asociației de proprietari.

Vreau sa știu și eu dacă se plătește liftul de către cei care stau la etajul 1?
C. C., București

Răspuns: Liftul are doua cheltuieli: întreținerea, care este obligatorie prin lege și se plătește lunar indiferent dacă liftul este utilizat sau nu, și energia electrica aferenta funcționarii, care se consuma ca urmare a utilizării liftului de către persoanele din bloc. Persoanele care locuiesc la etajul 1 pot fi scutite doar de la plata energiei electrice în condițiile în care nu utilizează liftul.

Daca se sparge țeava de apa rece ori calda din peretele de la bucătărie sau baie știu ca eventualele costuri pentru înlocuirea acesteia revine administrației de proprietari. Dar as vrea sa știu cine achita daunele din apartamentele locatarilor.
A. T., București

Răspuns: Pentru orice lucrare făcută la instalațiile comune care a necesitat intervenții din apartamente stricând pereții acestora, obligația plătii refacerii pereților si a zugrăvelii revine asociației de proprietari

Avem apa la subsolul blocului de o jumătate de metru. Administratorul nu se implica deloc în problemele blocului. Ce putem face?
G. B., București

Răspuns: Președintele și membrii comitetului executiv sunt persoane alese de proprietari sa se ocupe de aceste aspecte, inclusiv de activitatea administratorului. Ceea ce decide comitetul, inclusiv cu privire la starea tehnica a subsolului, e obligatoriu de pus în practica de administrator sub coordonarea și supravegherea președintelui.

Pot sa închid caloriferele pe o perioada de 6 luni de iarna, timp în care sunt plecata din tara? Care ar fi modalitatea, fără a afecta circuitul celorlalți, neexistând repartitoare?
B. F., București

Răspuns: Într-un bloc de locuințe cu mai multi proprietari nici un proprietar nu poate închide la maximum caloriferele întrucât neasigurarea unei temperaturi interioare in apartament de minimum 16-18 gr. Celsius pe o perioada de 6 luni de iarna poate produce deteriorarea proprietății comune, ceea ce înseamnă prejudicii materiale create de dv. celorlalți proprietari. Iar costurile pentru dv. pot fi mult mai mari decât încălzirea apartamentului în condiții minime normale pentru o astfel de situație.

Sursa: www.libertatea.ro

Mai multe răspunsuri aici.

Animalele de companie, trecute la intretinere

Animalele de companie, trecute la intretinere

Foarte multe persoane ne-au sunat in ultima vreme la redactie sa se planga de faptul ca administratorul de bloc le-a trecut cainele sau pisica la intretinere. Astfel, darile catre asociatia de proprietari cresc lunar cu 10, 20 sau 30 de lei, dupa caz, pentru fiecare patruped in parte.

Animalele de companie sunt trecute la intretinere pe motiv ca produc diverse neplaceri vecinilor (zgomot, mizerie, par de caine sau de pisica pe scara, teama unora cand trec pe langa ele) si in baza cheltuielilor nejustificate pentru asociatia de proprietari (curatenia suplimentara dupa cei care fac mizerie pe spatiul comun, consum de energie electrica pentru ca plimba cainele cu liftul de 2-3 ori pe zi, incalcarea programului de liniste si somn etc.).

Potrivit specialistului nostru, Radu Opaina, 'Legea nu spune nimic in mod expres si nu interzice luarea unor masuri impotriva proprietarilor iresponsabili de caini'.

Taxa se stabileste in adunarea generala

Masurile impotriva locatarilor stapani de animale sunt luate numai in interiorul fiecarei asociatii de proprietari, in cadru organizat si in anumite conditii: sa fie prevazut in statutul asociatiei ca se pot sanctiona astfel, iar valoarea taxei sa fie adoptata de adunarea generala a proprietarilor la stabilirea bugetului anual. 'Masura care se refera strict la plata unei sume fixe lunare cu titlu de "cheltuieli pe beneficiari" - in conditiile prevazute la art. 47 lit. d) din Legea nr. 230/2007 si art. 50 alin. (2) din H.G. nr. 1.588/2007-, se va aplica pentru numarul de animale de casa pe care il are fiecare proprietar', ne-a mai spus specialistul.

Atentie insa: 'Daca animalul unui proprietar nu face galagie, mizerie, nu e plimbat cu liftul si nu e agresiv, nu provoaca teama vecinilor etc., atunci acesta poate fi scutit de la aceasta taxa, pe baza unei cereri-angajament, intocmita de proprietar si adresata presedintelui asociatiei', a mai adaugat Radu Opaina. Daca se constata ulterior incalcarea angajamentului, atunci proprietarului respectiv i se va anula cererea si va fi introdus la plata printr-o decizie a comitetului executiv.

Si nou-nascutii sunt luati in calcul

Locatarii au probleme si cu nou-nascutii abia veniti de la spital, care sunt trecuti la intretinere. 'Legea spune "plata pe persoane", fara sa se faca precizari cu privire la categorii de varsta, facilitati etc. De multe ori pentru un nou-nascut se consuma mai mult decat pentru o persoana in varsta. Numai asociatia poate stabili anumite facilitati sau scutiri, dar asta inseamna ca majoritatea proprietarilor sa fie de acord sa suporte o cheltuiala suplimentara', ne-a mai spus Radu Opaina.

Sursa: http://www.libertatea.ro/index.php?section=articole&screen=stire&sid=212007