- Foloseşte becuri cu consum redus
- Schimbă-ţi ferestrele vechi care nu izolează bine
- Izolează-ţi casa, mai ales mansarda sau podul
- Cumpără electrocasnice cu consum redus de electricitate
- Instalează-ţi panouri solare pentru a produce energie
- Foloseşte soluţii de ventilaţie naturală în loc de aer condiţionat
- Pavează grădina cu piatra naturală
- Schimbă instalaţiile sanitare vechi cu unele noi, din materiale reciclabile
- Triază şi reciclează deşeurile
- Ideal este să construieşti casa din cofraje termoizolante din polistiren în care se toarnă beton, ceea ce permite o izolaţie dublă
Sursa: EVZ.ro
25 septembrie 2009
Clădirile verzi, eficienţă energetică
Cum ar fi să poţi proteja mediul stând în casă? Sună imposibil, dar nu este. Ar fi chiar foarte uşor dacă ai locui într-o clădire verde. O astfel de construcţie presupune, pe scurt, folosirea surselor de energie regenerabilă şi protejarea mediului înconjurător, prin utilizarea de materiale reciclabile şi prin adoptarea unui sistem de încălzire a apei
cu ajutorul energiei solare. Un astfel de proiect presupune un efort al tuturor celor implicaţi în proces, adică investitori, arhitecţi, ingineri, operatori şi viitori rezidenţi, spune Steven Borncamp, fondator al Romania Green Building Council, o organizaţie care cuprinde firme de arhitectură şi îşi propune să încurajeze piaţa construcţiilor verzi.
„Ca orice idee inovatoare, aceasta este o nişă practicată de câţiva vizionari”, precizează acesta, subliniind că domeniul este o provocare în România.
Ce este o clădire verde
Termenul de „verde” defineşte orice construcţie nouă sau veche care minimizează sau elimină riscul de a dăuna mediului. Constructorii pot folosi soluţii tehnice moderne, cum ar fi ferestrele specializate sau soluţii tradiţionale, ca ventilaţia naturală.
Cel mai important avantaj este reducerea costurilor energetice şi a celor de reciclare, explică Steven Borncamp, adăugând că studiile arată că imobilele iluminate natural îmbunătăţesc productivitatea angajaţilor.
Un alt avantaj este că, spre deosebire de clădirile tradiţionale unde costurile cresc pe măsură ce construcţia ia avânt, ridicarea de case verzi costă mai mult la nivel de proiectare, dar suma scade pe măsură ce clădirea este construită.
1% clădiri verzi în România
Faţă de pieţele emergente în acest domeniu, unde rata de pătrundere a fenomenului este de 3-5%, în România există doar 1% imobile verzi, potrivit lui Steven Borncamp. „La această oră se desfăşoară 12 proiecte verzi semnificative în ţară şi sunt convins că multe altele sunt planificate”, crede acesta, care povesteşte că pasiunea pentru
construcţiile verzi s-a născut în anii ’90 când s-a implicat în câteva proiecte.
În 2005, Steven Borncamp şi-a deschis o afacere în domeniu şi atunci a realizat că, pentru a schimba optica , este nevoie de o asociaţie puternică a celor din business.
„Cred că românii se vor surprinde pe ei înşişi cu cât vor progresa în a deveni mai responsabili faţă de mediu”, crede acesta, dând ca exemple recente centrul de retail al
bauMax care se va deschide la Ploieşti şi noua fabrică Procter & Gamble.
De asemenea, din
ce în ce mai mulţi români sunt interesaţi să îşi renoveze casa „verde”, conchide acesta.
Citeste tot articolul aici: EVZ.ro
Articol preluat din Evenimentul Zilei, Oana Dan, Vineri, 25 Septembrie 2009
cu ajutorul energiei solare. Un astfel de proiect presupune un efort al tuturor celor implicaţi în proces, adică investitori, arhitecţi, ingineri, operatori şi viitori rezidenţi, spune Steven Borncamp, fondator al Romania Green Building Council, o organizaţie care cuprinde firme de arhitectură şi îşi propune să încurajeze piaţa construcţiilor verzi.
„Ca orice idee inovatoare, aceasta este o nişă practicată de câţiva vizionari”, precizează acesta, subliniind că domeniul este o provocare în România.
Ce este o clădire verde
Termenul de „verde” defineşte orice construcţie nouă sau veche care minimizează sau elimină riscul de a dăuna mediului. Constructorii pot folosi soluţii tehnice moderne, cum ar fi ferestrele specializate sau soluţii tradiţionale, ca ventilaţia naturală.
Cel mai important avantaj este reducerea costurilor energetice şi a celor de reciclare, explică Steven Borncamp, adăugând că studiile arată că imobilele iluminate natural îmbunătăţesc productivitatea angajaţilor.
Un alt avantaj este că, spre deosebire de clădirile tradiţionale unde costurile cresc pe măsură ce construcţia ia avânt, ridicarea de case verzi costă mai mult la nivel de proiectare, dar suma scade pe măsură ce clădirea este construită.
1% clădiri verzi în România
Faţă de pieţele emergente în acest domeniu, unde rata de pătrundere a fenomenului este de 3-5%, în România există doar 1% imobile verzi, potrivit lui Steven Borncamp. „La această oră se desfăşoară 12 proiecte verzi semnificative în ţară şi sunt convins că multe altele sunt planificate”, crede acesta, care povesteşte că pasiunea pentru
construcţiile verzi s-a născut în anii ’90 când s-a implicat în câteva proiecte.
În 2005, Steven Borncamp şi-a deschis o afacere în domeniu şi atunci a realizat că, pentru a schimba optica , este nevoie de o asociaţie puternică a celor din business.
„Cred că românii se vor surprinde pe ei înşişi cu cât vor progresa în a deveni mai responsabili faţă de mediu”, crede acesta, dând ca exemple recente centrul de retail al
bauMax care se va deschide la Ploieşti şi noua fabrică Procter & Gamble.
De asemenea, din
ce în ce mai mulţi români sunt interesaţi să îşi renoveze casa „verde”, conchide acesta.
Citeste tot articolul aici: EVZ.ro
Articol preluat din Evenimentul Zilei, Oana Dan, Vineri, 25 Septembrie 2009
1 iulie 2009
Cine deţine puterea în asociaţie
Cine deţine puterea în asociaţie
În foarte multe asociaţii, administratorul este “omul bun la toate”, preşedintele figurează doar pe hârtie şi, uneori, cenzorul nici nu există. Această stare de fapt nu trebuie însă tolerată deoarece puterea deplină este deţinută de proprietari, iar aceştia o pot aplica eficient, în interesul lor, prin vot şi decizii majoritare. Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, vă spune ce trebuie să ştiţi despre cei trei “capi”, care sunt, de fapt, angajaţii celor ce locuiesc în bloc.
Administratorul
De cele mai multe ori, administratorul îşi conferă singur putere, iar proprietarii se supun. Iată, de fapt, care este realitatea:
• administratorul nu are putere în faţa proprietarilor, a preşedintelui, a membrilor comitetului executiv sau a cenzorului;
• el are numai atribuţii profesionale, de execuţie, conform fişei de post;
• este subordonat direct preşedintelui;
• nu are dreptul să decidă cu privire la regulile de funcţionare şi organizare din asociaţie;
• nu este obligat să dea explicaţii decât în faţa preşedintelui şi a cenzorului, în cadru organizat.
Cenzorul
Acesta are următoarele atribuţii:
• să constate şi să raporteze preşedintelui, în scris, aspectele cu privire la activitatea financiar- contabilă sau juridică din cadrul asociaţiei, inclusiv concluzii şi recomandări conform reglementărilor legale şi statutare proprii;
• nu are nici un fel de putere în faţa proprietarilor, a preşedintelui, a membrilor comitetului executiv sau a personalului angajat/ prestator al asociaţiei;
• nu are puterea să ia hotărâri şi decizii personale cu privire la activitatea din cadrul asociaţiei.
Preşedintele
Preşedintele nu trebuie să existe doar simbolic. Iată ce trebuie să ştiţi despre acesta:
• este ales de proprietari pentru a le reprezenta interesele;
• nu are puterea să ia hotărâri şi decizii cu privire la reguli şi regulamente de ordin interior;
• are puterea juridică de a convoca şi conduce şedinţele comitetului executiv şi ale adunării generale;
• poate convoca adunarea generală atunci când constată că persoanele alese de proprietari nu respectă legea, statutul asociaţiei de proprietari şi deciziile majorităţii;
• se subordonează adunării generale a proprietarilor sau deciziei majorităţii.
sursa: http://libertatea.ro/stire/cine-detine-puterea-in-asociatie-245720
În foarte multe asociaţii, administratorul este “omul bun la toate”, preşedintele figurează doar pe hârtie şi, uneori, cenzorul nici nu există. Această stare de fapt nu trebuie însă tolerată deoarece puterea deplină este deţinută de proprietari, iar aceştia o pot aplica eficient, în interesul lor, prin vot şi decizii majoritare. Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, vă spune ce trebuie să ştiţi despre cei trei “capi”, care sunt, de fapt, angajaţii celor ce locuiesc în bloc.
Administratorul
De cele mai multe ori, administratorul îşi conferă singur putere, iar proprietarii se supun. Iată, de fapt, care este realitatea:
• administratorul nu are putere în faţa proprietarilor, a preşedintelui, a membrilor comitetului executiv sau a cenzorului;
• el are numai atribuţii profesionale, de execuţie, conform fişei de post;
• este subordonat direct preşedintelui;
• nu are dreptul să decidă cu privire la regulile de funcţionare şi organizare din asociaţie;
• nu este obligat să dea explicaţii decât în faţa preşedintelui şi a cenzorului, în cadru organizat.
Cenzorul
Acesta are următoarele atribuţii:
• să constate şi să raporteze preşedintelui, în scris, aspectele cu privire la activitatea financiar- contabilă sau juridică din cadrul asociaţiei, inclusiv concluzii şi recomandări conform reglementărilor legale şi statutare proprii;
• nu are nici un fel de putere în faţa proprietarilor, a preşedintelui, a membrilor comitetului executiv sau a personalului angajat/ prestator al asociaţiei;
• nu are puterea să ia hotărâri şi decizii personale cu privire la activitatea din cadrul asociaţiei.
Preşedintele
Preşedintele nu trebuie să existe doar simbolic. Iată ce trebuie să ştiţi despre acesta:
• este ales de proprietari pentru a le reprezenta interesele;
• nu are puterea să ia hotărâri şi decizii cu privire la reguli şi regulamente de ordin interior;
• are puterea juridică de a convoca şi conduce şedinţele comitetului executiv şi ale adunării generale;
• poate convoca adunarea generală atunci când constată că persoanele alese de proprietari nu respectă legea, statutul asociaţiei de proprietari şi deciziile majorităţii;
• se subordonează adunării generale a proprietarilor sau deciziei majorităţii.
sursa: http://libertatea.ro/stire/cine-detine-puterea-in-asociatie-245720
25 martie 2009
Programul national de reabilitare termica
Programul Naţional de Reabilitare Termică: 100 de blocuri în patru ani
Birocraţia şi incompetenţa autorităţilor locale au îngropat programul de reabilitare termică. Specialiştii în domeniu afirmă că izolarea termică ar reduce factura la căldură cu cel puţin 35 la sută. Legea prevede că statul va acoperi 80% din cheltuieli. Programul include circa 83.000 de blocuri.
În funcţie de fondurile de care dispun, autorităţile locale pot prelua parţial sau integral cheltuielile care revin asociaţiilor. În acest fel, locatarii ar putea să fie scutiţi de orice costuri pentru reabilitarea termică a propriilor apartamente.
Citeste toata stirea aici: Adevarul.ro
Birocraţia şi incompetenţa autorităţilor locale au îngropat programul de reabilitare termică. Specialiştii în domeniu afirmă că izolarea termică ar reduce factura la căldură cu cel puţin 35 la sută. Legea prevede că statul va acoperi 80% din cheltuieli. Programul include circa 83.000 de blocuri.
În funcţie de fondurile de care dispun, autorităţile locale pot prelua parţial sau integral cheltuielile care revin asociaţiilor. În acest fel, locatarii ar putea să fie scutiţi de orice costuri pentru reabilitarea termică a propriilor apartamente.
Citeste toata stirea aici: Adevarul.ro
Incepe reabilitarea termica in sectorul 1
Primăria sectorului 1 va demara, începând cu a doua jumătate a lunii aprilie, reabilitarea termică a blocurilor din sectorul 1 al Capitalei.
Potrivit programului de investiţii pentru anul în curs, 85 de blocuri din cartierele Aviaţiei, Băneasa, Calea Griviţei, Nicolae Titulescu, Ion Mihalache şi Bucureştii Noi vor fi reabilitate termic.Reabilitarea termică a blocurilor presupune termosistem faţade cu polistiren expandat, termosistem soclu, termosistem şi hidroizolaţie terase, termoizolare placă subsol, înlocuirea tâmplăriei de lemn existentă cu tâmplărie PVC şi geam termoizolant, închiderea balcoanelor cu tâmplărie PVC şi geam termoizolant, înlocuirea totală sau parţială a conductelor de distribuţie agent termic şi montarea de repartitoare şi robinete termostatice.
Până în prezent, au fost încheiate aproape 300 de convenţii-cadru cu asociaţiile de proprietari din sectorul 1 pentru începerea programului de reabilitare termică a blocurilor.
Sursa: Adevarul.Ro
21 ianuarie 2009
Reabilitare termică făcută repede şi la suprafaţă
Guvernul vrea să grăbească termoizolarea blocurilor şi creşte alocaţia bugetară pentru asta, dar renunţă la înlocuirea ţevilor pe care se pierd apa şi căldura.
Reabilitarea termică a blocurilor, un proiect trâmbiţat mult în campania electorală, va cunoaşte un ritm mai alert începând de anul acesta, după cum se laudă executivul. Premierul Emil Boc a declarat luni seara, la o emisiune TV, că intenţionează să majoreze partea suportată de stat din costul anvelopării termice, de la 33% la 50%, urmând ca, în continuare, primăriile să achite 33%, şi restul de până la 20% să le revină asociaţiilor de locatari. Boc e sigur că, după reabilitare, locatarii imobilelor vor plăti facturi cu până la 33%-35% mai mici, iar din acel moment guvernul va putea să elimine subvenţia pentru combustibil pe care le-o acordă acum producătorilor de energie termică.
De zece ori mai mulţi bani
Gestionarea programului de reabilitare termică a celor 89.000 de blocuri, câte sunt în România, va cădea în sarcina fostului viceprimar al Capitalei, Răzvan Murgeanu, de azi secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL). El spune că în bugetul pe 2009 are prevăzută o sumă de zece ori mai mare decât anul trecut pentru reabilitare termică. „În 2008 am avut aproximativ 100 de milioane de lei. Anul acesta vom avea cam un miliard“, a anticipat Murgeanu.
Oficialul spune că procesul premergător anvelopării va fi mult accelerat, printr-o înţelegere cu Institutul Proiect Bucureşti, care va furniza planurile blocurilor.
O altă scurtătură a procedurii va fi faptul că, în noua formulă, anveloparea va presupune numai îmbră carea blocului într-un material termoizolant, montarea de ferestre termopan şi izolarea terasei. „Schimbarea instalaţiilor interioare va rămâne în sarcina locatarilor“, admite Murgeanu.
Locatarii vor fi obligaţi apoi să-şi monteze şi repartitoare de costuri, astfel încât să poată cu adevă rat să-şi măsoare să-şi economisească consumul de energie termică favorizat de anvelopare. În lipsa acestor instrumente de măsură şi cu ţevile neschimbate, economia de energie nu va ajunge la cotele preconizate de guvern.
Invenţie românească
Murgeanu spune că una dintre soluţiile de îmbrăcare a blocurilor, la care vor apela autorităţile, va fi cea inventată de un român - Niculae Zahiu - care are şi o fabrică pentru astfel de materiale.
Niculae Zahiu spune însă că nu ştie nimic, dar se simte pregătit să facă faţă comenzilor. „Nu am vorbit cu nimeni, dar mă bucur că noul guvern îi dă o importanţă mai mare decât până acum“, a afirmat acesta. El a inventat un tip de panouri-sandwich cu miez din spumă dură din poliuretan, ce înveleşte exteriorul blocului, dar nu se lipeşte de tencuială. Zahiu spune că metoda lui e mai accesibilă decât cea clasică, fiind mai ieftină şi uşor de montat, indiferent de temperaturile de afară.
„Muncitorii nu trebuie să aibă o calificare anume. Piesele se îmbină ca la lego, aşa că, odată ce s-a lucrat la un bloc, celelalte sunt mult mai uşor de realizat“, explică directorul companiei Zahiu Construct. Până acum, firma a aplicat invenţia la construcţia pavilioanelor administrative de la Centrala Cernavodă, precum şi pe un bloc din cartierul Tonitza.
Răzvan Murgeanu,
secretar de stat MDRL
"O soluţie mult mai bună decât cea folosită până acum este cea inventată de românul acela, Zahiu, care are şi o fabrică de panouri din astea izolatoare. Oricum, vom folosi numai firme româneşti pentru reabilitarea blocurilor, ca să dăm de lucru românilor."
„PERFORMANŢĂ“
89 de blocuri reabilitate în patru ani
Primul „Program anual de acţiuni pentru reabilitare termică“ a demarat furtunos în 2005. Până acum, abia au fost finalizate 89 de blocuri în toată ţara. Cereri ar fi, după cum recunosc reprezentanţii MDRL, care au inclus 700 de blocuri în program.
Problema pare a fi birocraţia: durata auditului energetic obligatoriu şi durata contractării lucrărilor de către primării. Acestea semnalează şi cazuri în care asociaţiile de proprietari nu au cărţi tehnice ale imobilelor, iar unele se prezintă cu documetaţia incompletă.
Legislaţia nu prevede un termen-limită pentru finalizarea reabilitării termice a unul bloc. Totuşi, lucrurile ar putea să se mişte mai repede odată cu schimbarea procesului de auditare. Dacă, iniţial, legislaţia prevedea ca blocurile să fie auditate individual, acum ele vor fi inventariate şi grupate în proiecte-tip sau proiecte unicate, pentru a putea fi auditate mai rapid. Bucureştiul se poate mândri în acest moment cu numai şapte blocuri izolate termic, cu toate că unii edili de sector s-au gândit să sporească subvenţia oferită de primării. Patru blocuri au fost reabilitate în sectorul 3, două în sectorul 6, unul în sectorul 2, iar la şase imobile încă se lucrează.
Sectoarele 1 şi 5 nu au încă niciun bloc reabilitat, dar primarii de aici au promis că vor finanţa în întregime costurile lucrărilor. Şi primarul Liviu Negoiţă are o „superofertă“ pentru cetăţeni, valabilă însă numai până la 31 ianuarie. Asociaţiilor de proprietari care se vor înscrie până la această dată în program li se promite o reducere a costurilor cu 67%.
* Potrivit reprezentanţilor MDRL, în acest moment sunt incluse în program 715 imobile, dintre care 684 au auditul energetic finalizat.
* Dintre acestea, 435 au studii de fezabilitate, 372 dintre ele având şi proiectul tehnic realizat, iar 39 de imobile se află în stare avansată de reabilitare.
* Programul de reabilitare vizează în special clădirile cele mai deficitare din punct de vedere enrgetic, adică cele realizate din prefabricate de beton armat între anii 1960 şi 1980, când nu existau reglementări tehnice privind protecţia termică a clădirilor.
Evz.ro
Reabilitarea termică a blocurilor, un proiect trâmbiţat mult în campania electorală, va cunoaşte un ritm mai alert începând de anul acesta, după cum se laudă executivul. Premierul Emil Boc a declarat luni seara, la o emisiune TV, că intenţionează să majoreze partea suportată de stat din costul anvelopării termice, de la 33% la 50%, urmând ca, în continuare, primăriile să achite 33%, şi restul de până la 20% să le revină asociaţiilor de locatari. Boc e sigur că, după reabilitare, locatarii imobilelor vor plăti facturi cu până la 33%-35% mai mici, iar din acel moment guvernul va putea să elimine subvenţia pentru combustibil pe care le-o acordă acum producătorilor de energie termică.
De zece ori mai mulţi bani
Gestionarea programului de reabilitare termică a celor 89.000 de blocuri, câte sunt în România, va cădea în sarcina fostului viceprimar al Capitalei, Răzvan Murgeanu, de azi secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL). El spune că în bugetul pe 2009 are prevăzută o sumă de zece ori mai mare decât anul trecut pentru reabilitare termică. „În 2008 am avut aproximativ 100 de milioane de lei. Anul acesta vom avea cam un miliard“, a anticipat Murgeanu.
Oficialul spune că procesul premergător anvelopării va fi mult accelerat, printr-o înţelegere cu Institutul Proiect Bucureşti, care va furniza planurile blocurilor.
O altă scurtătură a procedurii va fi faptul că, în noua formulă, anveloparea va presupune numai îmbră carea blocului într-un material termoizolant, montarea de ferestre termopan şi izolarea terasei. „Schimbarea instalaţiilor interioare va rămâne în sarcina locatarilor“, admite Murgeanu.
Locatarii vor fi obligaţi apoi să-şi monteze şi repartitoare de costuri, astfel încât să poată cu adevă rat să-şi măsoare să-şi economisească consumul de energie termică favorizat de anvelopare. În lipsa acestor instrumente de măsură şi cu ţevile neschimbate, economia de energie nu va ajunge la cotele preconizate de guvern.
Invenţie românească
Murgeanu spune că una dintre soluţiile de îmbrăcare a blocurilor, la care vor apela autorităţile, va fi cea inventată de un român - Niculae Zahiu - care are şi o fabrică pentru astfel de materiale.
Niculae Zahiu spune însă că nu ştie nimic, dar se simte pregătit să facă faţă comenzilor. „Nu am vorbit cu nimeni, dar mă bucur că noul guvern îi dă o importanţă mai mare decât până acum“, a afirmat acesta. El a inventat un tip de panouri-sandwich cu miez din spumă dură din poliuretan, ce înveleşte exteriorul blocului, dar nu se lipeşte de tencuială. Zahiu spune că metoda lui e mai accesibilă decât cea clasică, fiind mai ieftină şi uşor de montat, indiferent de temperaturile de afară.
„Muncitorii nu trebuie să aibă o calificare anume. Piesele se îmbină ca la lego, aşa că, odată ce s-a lucrat la un bloc, celelalte sunt mult mai uşor de realizat“, explică directorul companiei Zahiu Construct. Până acum, firma a aplicat invenţia la construcţia pavilioanelor administrative de la Centrala Cernavodă, precum şi pe un bloc din cartierul Tonitza.
Răzvan Murgeanu,
secretar de stat MDRL
"O soluţie mult mai bună decât cea folosită până acum este cea inventată de românul acela, Zahiu, care are şi o fabrică de panouri din astea izolatoare. Oricum, vom folosi numai firme româneşti pentru reabilitarea blocurilor, ca să dăm de lucru românilor."
„PERFORMANŢĂ“
89 de blocuri reabilitate în patru ani
Primul „Program anual de acţiuni pentru reabilitare termică“ a demarat furtunos în 2005. Până acum, abia au fost finalizate 89 de blocuri în toată ţara. Cereri ar fi, după cum recunosc reprezentanţii MDRL, care au inclus 700 de blocuri în program.
Problema pare a fi birocraţia: durata auditului energetic obligatoriu şi durata contractării lucrărilor de către primării. Acestea semnalează şi cazuri în care asociaţiile de proprietari nu au cărţi tehnice ale imobilelor, iar unele se prezintă cu documetaţia incompletă.
Legislaţia nu prevede un termen-limită pentru finalizarea reabilitării termice a unul bloc. Totuşi, lucrurile ar putea să se mişte mai repede odată cu schimbarea procesului de auditare. Dacă, iniţial, legislaţia prevedea ca blocurile să fie auditate individual, acum ele vor fi inventariate şi grupate în proiecte-tip sau proiecte unicate, pentru a putea fi auditate mai rapid. Bucureştiul se poate mândri în acest moment cu numai şapte blocuri izolate termic, cu toate că unii edili de sector s-au gândit să sporească subvenţia oferită de primării. Patru blocuri au fost reabilitate în sectorul 3, două în sectorul 6, unul în sectorul 2, iar la şase imobile încă se lucrează.
Sectoarele 1 şi 5 nu au încă niciun bloc reabilitat, dar primarii de aici au promis că vor finanţa în întregime costurile lucrărilor. Şi primarul Liviu Negoiţă are o „superofertă“ pentru cetăţeni, valabilă însă numai până la 31 ianuarie. Asociaţiilor de proprietari care se vor înscrie până la această dată în program li se promite o reducere a costurilor cu 67%.
* Potrivit reprezentanţilor MDRL, în acest moment sunt incluse în program 715 imobile, dintre care 684 au auditul energetic finalizat.
* Dintre acestea, 435 au studii de fezabilitate, 372 dintre ele având şi proiectul tehnic realizat, iar 39 de imobile se află în stare avansată de reabilitare.
* Programul de reabilitare vizează în special clădirile cele mai deficitare din punct de vedere enrgetic, adică cele realizate din prefabricate de beton armat între anii 1960 şi 1980, când nu existau reglementări tehnice privind protecţia termică a clădirilor.
Evz.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)