10 februarie 2015

Proiect de lege care prevede contorizarea individuală a căldurii în toate apartamentele.

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) lucrează la un proiect de lege care prevede contorizarea individuală a căldurii în toate apartamentele. Pentru a se ajunge la acest lucru însă, se va interzice închiderea caloriferelor.

Conform informaţiilor primite de la ANRSC, proiectul de contorizare individuală a apartamentelor este în discuţie de mai mult timp. Este vorba despre înlocuirea repartitoarelor, care s-au dovedit o afacere proastă pentru cei care le au în casă. În foarte multe cazuri, aceste aparate, care nu măsoară consumul, ci îi fac o repartiţie, au mărit factura. Adică, una peste alta, afacerea repartitoarelor s-a dovedit o cacealma. Acum se vrea modificarea legislaţiei, în sensul că se vor scoate repartitoarele şi se vor monta contoare de apartament pentru căldură. Desigur, alţi bani, altă distracţie.
«Nu putem nega sau confirma informaţiile»

Apare însă o problemă: proiectul de lege prevede să i se interzică proprietarului de apartament să închidă caloriferele. De ce? Conform reprezentanţilor Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat, cei care închid caloriferele ar fi un fel de hoţi de căldură din apartamentele vecine. Adică, acela care închide caloriferul pentru a face economie fură, de fapt, energie calorică, prin perete, din apartamentele vecine. Mai mult, atunci când cineva pleacă de acasă şi închide robinetul, vecinii suferă din cauza lui, pentru că au pereţii reci şi trebuie să consume mai multă energie pentru a se încălzi. Am cerut lămuriri de la ANRSC despre modul în care legea îi va putea dicta proprietarului de apartament câtă căldură să aibă în casă şi câtă nu, dar, în mod straniu, am primit următorul răspuns: “Nu putem confirma sau nega informaţiile despre acest proiect de lege!”.
Mai mult: Libertatea.ro

4 noiembrie 2014

Vor dispărea ghenele din blocuri

Mașinile de gunoi vor fi urmărite pe o hartă interactivă și nu vor avea voie să circule în orele de trafic intens. Sunt prevăzute montarea unor coșuri de gunoi pentru animale.

Primăria Capitalei a pus în dezbatere publică, pentru a patra oară, Strategia de Salubrizare a Municipiului București.

Potrivit documentului, cei care stau în blocuri și aruncă gunoiul pe tobogan vor fi nevoiți, pe viitor, să coboare și să ducă deșeurile menajere pe „insule special amenajate”. Mai mult, edilii de sectoare nu vor mai putea stabili, de capul lor, prețul plătit firmelor de salubrizare, iar pe fiecare stradă vor trebui montate pubele de gunoi speciale pentru de jecțiile animalelor. Ele vor fi dotate cu mănuși, pungi sau saci. Documentul ar urma să fie aprobat de aleșii generali, în această lună.

Alte prevederi:

Blocurile nu se vor mai construi la întâmplare. Noua „Biblie a salubrizării Capitalei” prevede că nu se vor mai elibera autorizații, dacă în proiectul de construire a noului imobil nu este prevăzut un spațiu special pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Mai mult, costurile vor crește, pentru că recipientele vor trebui să fie îngropate sau semiîngropate.

Până în 2025 nu vor mai fi ghene în blocuri, ci insule special amenajate cu pubele.

Gunoiul trebuie ridicat în fiecare zi, de la instituțiile publice, și la două zile în cazul asociațiilor de locatari. Iarna, pubelele trebuie golite în maximum trei zile.

Toate mașinile de gunoi vor avea sistem de monitorizare GPS, iar angajații Municipalității le vor putea urmări.

Mașinile de gunoi nu mai au voie pe stradă, între orele 06.00-08.30 și 15.30-18.30, pentru a nu se suprapune cu traficul rutier.

Fiecare proprietar sau firmă care vor fi identificate că produc deșeuri periculoase vor primi de la firma de salubrizare saci speciali de gunoi. Ei vor fi de culoare galbenă și vor fi inscripționați cu o pictogramă- deșeuri periculoase.

Fiecare operator va trebui să ducă între 52.000 și 70.000 de tone de deșeuri pe an la stația de incinerare, care va fi construită. Cei care nu vor face acest lucru, va trebui să achite cantitatea de gunoi. Energia produsă ar urma să se folosească pentru asigurarea energiei termice în Capitală.
Sursa: Evz.ro

28 iunie 2014

"Cine repară terasa blocului?”. Reparaţiile la care trebuie să contribuie toți locatarii

Remedierile la terasă, subsol şi lift trebuie suportate de toţi proprietarii, indiferent de etajul la care locuiesc.

Deşi locatarii contribuie la un fond de reparaţii anual, atunci când se strică ceva în bloc, plăteşte, de multe ori, doar proprietarul direct afectat. Marea problemă a celor de la ultimul etaj este starea precară a acoperişului, care este un spaţiu comun, la fel ca subsolul sau liftul. Cei care suportă cheltuielile comune din buzunarul propriu își pot recupera diferența de bani în instanță.

1. Reparaţiile la terasă, în grija celor de la ultimul etaj. "Locuiesc la ultimul etaj, iar terasa blocului este într-o stare jalnică. Apa a început să se infiltreze în tavan şi pereţi, ajungând la unele apartamente de la etajul 3. Ne plângem de trei ani, dar pe proprietarii de la etajele inferioare nu îi interesează. Fond de reparaţii nu există, fosta administratoră a decis singură folosirea lui în alt scop", se plânge o bucureşteancă.

Cazul ei nu este singular. Mulți proprietari, disperaţi că le intră apa în casă, s-au apucat să repare pe cont propriu terasa în speranţa că vor recupera banii de la asociaţie, lucru care, de obicei, nu se întâmplă. Conform legii 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aceste reparaţii reprezintă o cheltuială comună ce se repartizează la toţi proprietarii în funcţie de cota indiviză, indiferent de etaj. Cei care au plătit din buzunar reparaţia pot chema în judecată asociaţia, dar şi pe coproprietarii care au refuzat plata.


2. Mizeria de la subsol. "Subsolul blocului în care locuiesc este inundat şi plin de mizerie. Asociaţia nu ia nicio măsură, nu are bani", spune C. L., din Caracal. Administratorul este însă obligat să verifice starea instalaţiilor comune şi să contacteze o firmă în acest sens. Şi aceasta este o cheltuială comună şi trebuie suportată de toţi vecinii.

3. Defecţiuni la lift, plă­tite exclusiv de vecinii de palier. "Locuiesc la etajul 10 al unui bloc din Bucureşti. Liftul de la etajul nostru a avut o defecţiune, pentru care am plătit doar noi, vecinii de pe palier", e nemulţumită o bu­cu­reşteancă. Conform legii, reparaţiile la lift sunt o chel­tuială ce se repartizează proporţional fiecărui proprietar. Reprezentanţii asociaţiei- preşedintele, administratorul şi cenzorii- pot fi traşi la răspundere în instanţă pentru abuzuri, iar diferenţa de bani, recuperată.

La fel si lucrările de reparații la fațada blocului, sunt tot lucrari comune ce se suporta de toti proprietarii. Apelati la alpinisti utilitari.



Ţevile, bun comun doar pentru unii

"La subsolul blocului, s-a făcut o lucrare de separare a ţevilor pentru apă rece şi caldă. Una din ele s-a spart şi administratorul mi-a trimis instalatorul la uşă să mă descurc cu el. A trebuit să plătesc eu materialele şi manopera, pentru că nu mai aveam apă caldă", reclamă C. B. din Bucureşti. Administratorii profită, de cele mai multe ori, de urgenţa situaţiei şi plaseză cheltuielile proprietarului afectat, deşi spațiul este comun, iar cheltuiala se împarte între toți proprietarii. Locatarul care a plătit singur reparația îi poate chema în judecată pe reprezentanții asociației de proprietari, dar și pe ceilalți vecini care au refuzat să contribuie. Diferențele de bani se pot recupera în instanță dor dacă aveți chitanță pentru lucrările efectuate.

Sursa: Evz.ro

Pentru hidroizolatii terase bloc, recomandam : Specialistii in hidroizolatii

26 martie 2014

Hidroizolarea terasei de bloc - Informații utile

Firmele care desfășoară activități de hidroizolare a teraselor de blocuri încep lucrările în perioada următoare. Prima grijă a proprietarilor cărora le-a plouat în casă în toamnă și în sezonul rece, este să refacă cât mai grabnic terasa blocului. Hidroizolarea terasei unui bloc de 300-400 de metri pătrați costă aproximativ 3.500-4.500 de euro, varianta cea mai ieftină.

În general, lucrările de hidroizolare a acoperișului blocului pot fi făcute mai ieftin primăvara, când firmele de construcții au mai puțin de lucru.
Prețul de hidroizolare a unei terase de bloc variază între 8 şi 20 de euro metrul pătrat, în funcție de gradul de avariere a terasei, de materialele folosite, precum și de numărul straturilor de membrană folosite.
Pentru o lucrare trainică, vă recomandăm membrane bituminoase cu ardezie. Membrana bituminoasă cu ardezie este flexibilă şi mai rezistentăm aceasta avand o durată de viaţă mai lungă. Pe lângă materiale de calitate, un rol foarte important îl are manopera, echipa de hidroizolatori. Vă sfătuim sa apelați la profesioniști, având in vedere importanta lucrării de hidroizolatie. 
Hidroizolarea terasei unui bloc de 300-400 de metri pătraţi durează aproximativ 6-9 zile lucrătoare, timp în care este necesară o echipă de 3-4 oameni.
În funcţie de tipul lucrării, precum şi de materialele folosite, garanţia oferită de constructori la hidroizolarea terasei blocului este de 5-10 ani.

Pentru lucrarea dumneavoastră vă recomandăm sa apelaţi la o firma specializată în lucrarile de hidroizolaţii, identificata de noi pentru dumneavoastră: HIDROIZOLAŢII TERASE BLOC

9 martie 2014

Atribuţiile preşedintelui asociaţiei de proprietari


Art. 18. - Hotărârea nr. 1588 din 19/12/2007
(1) Preşedintele asociaţiei de proprietari este fie candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi la alegerea membrilor comitetului executiv, fie oricare alt membru al  8 comitetului executiv ales prin voinţa sa şi a majorităţii proprietarilor în cadrul adunării generale. 
 (2) Preşedintele asociaţiei de proprietari reprezintă asociaţia în derularea contractelor angajate de aceasta şi îşi asumă obligaţii în numele acesteia. 
 (3) Preşedintele asociaţiei de proprietari reprezintă asociaţia în relaţiile cu terţii, inclusiv în acţiunile iniţiate de asociaţie împotriva unui proprietar care nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de asociaţie sau în procesele iniţiate de un proprietar care contestă o hotărâre a adunării generale a proprietarilor. 
 (4) Preşedintele asociaţiei de proprietari urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor cetăţeneşti ce revin proprietarilor şi punerea în aplicare a deciziilor comitetului executiv. 
 (5) Preşedintele asociaţiei de proprietari păstrează şi urmăreşte ţinerea la zi a cărţii tehnice a construcţiei, precum şi a celorlalte documente privitoare la activitatea asociaţiei de proprietari. 
 (6) Ştampila asociaţiei de proprietari se păstrează şi se foloseşte numai de către preşedinte sau de vicepreşedinte. 
 (7) În cazul în care preşedintele se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, acestea vor fi îndeplinite de către un vicepreşedinte, numit de preşedintele asociaţiei de proprietari dintre membrii comitetului executiv, urmând ca în termen de 90 de zile de la data când s-a constatat indisponibilitatea să fie convocată o adunare generală pentru a alege un nou preşedinte. 
 (8) Preşedintele asociaţiei de proprietari poate fi remunerat, pe bază de contract de mandat, potrivit art. 32 alin. (1) din Legea nr. 230/2007, în limitele bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat prin hotărâre a adunării generale, potrivit prevederilor Codului fiscal.

4 ianuarie 2014

La ce banca retragi mai putin decât ai depus?

sursa foto: www.frontpress.ro
Dobânzile mici, cuplate cu comisioanele grase vă pot aduce în situația în care să scoateți mai putini bani decât ați depus, la bănci mari din România.

În cazul a patru bănci din sistem, pentru un depozit de 3.000 de lei la trei luni, clientul plătește el bani băncii. Deși clientul ar trebui recompensat pentru că împrumută banca, combinația dobândă mică/comision mare face ca acesta să plătească banca pentru că o finanțează, scrie economica.net.

Raiffeisen Bank plătește cea mai mică dobândă pentru economisirile pe trei luni: 2,8% pe an. În trei luni, dobânda netă acumulată este de 17,64 lei. După ce sunt scăzute cheltuielile cu administrarea contului curent de 2,5 lei pe lună, mai rămân 10,14 lei. Comisionul de retragere numerar de la ghișeu este de 0,5%, minimum 2,5 lei, astfel că retragerea sumei de 3.010,14 lei te costă încă 15 lei. În final, clientul norocos se alege cu 2.995 de lei din cei 3.000 de lei depuși la bancă.

La BCR, dobânda pentru depozitele la trei luni este de 2,95%. La 3.000 de lei depui, câștigul net din dobândă este de 18,59 lei. BCR nu mai servește clienții cu conturi curente standard, ci cu pachete de cont curent. Cel mai ieftin costă 4,5 lei/lună. În trei luni, clientul plătește 13,5 lei doar pe administrarea contului curent. Retragerea banilor de la ghișeele băncii costă încă 0,5% din suma retrasă, dar nu mai puțin de 8 lei, însă la pachetul de cont curent primești și un card, la care comisionul de retragere de la bancomat este de 0,25%. În varianta favorabilă, la 3.000 de lei depuși, primești înapoi 2.994,6 lei.
Citește pe telegrama.ro despre alte bănci de unde scoateți mai putini bani decât ați depus.