Românii preferă să ridice singuri o casă

Conform unui studiu realizat de compania Wienerberger, 55% dintre românii care îşi fac casă cred că decizia referitoare la materialele de construcţii pentru propria locuinţă trebuie să le aparţină, indiferent de recomandările specialiştilor. Peste 50% dintre ei spun că ar prefera să facă o casă de la zero, decât să cumpere o casă gata construită sau la roşu.

În plus, românii din nordul ţării îşi doresc o casă pentru plăcerea de a avea o grădină, în vreme ce românii din regiunea sudică a ţării vor casă pe pământ pentru a elimina problemele cu vecinii de bloc. În România se construiesc în medie circa 2 case noi pe an la mia de locuitori, în vreme ce media europeană este de minim 3,5 case noi pe an la mia de locuitori. „Considerăm că piaţa are de fapt un potenţial foarte mare, deşi a trecut printr-o perioadă în care s-a construit mai puţin" a declarat Daniel Căţănaş, Member of the Board Sales&Marketing Wienerberger Romania.

În ultimul timp, scăderile de preţ înregistrate pe piaţa materialelor de construcţii au făcut ca preţul unei case noi pe pământ să se apropie tot mai mult de costul unui apartament de bloc. În ceea ce priveşte consumul de cărămidă, aceasta reprezintă maximum 5% din costul unei case la cheie, în funcţie de tipul de cărămidă ales, un procent foarte mic comparativ cu totalul costurilor realizării unei case. Din studiu a reieşit faptul că Porotherm este produsul cel mai utilizat de cei care au acum case în construcţie.

Sursa: RomaniaLibera.ro

Cum ne putem reabilita termic casa pe banii statului

Calitatea termică redusă a locuinţelor face ca, de multe ori, costurile cu încălzirea suportate de proprietari să fie destul de ridicate. Există câteva scheme financiare prin care statul susţine lucrările de reabilitare a locuinţelor, care pot reduce semnificativ efortul proprietarului.

Unul dintre primele proiecte puse la dispoziţie de stat în vederea creşterii calităţii blocurile este programul de reabilitare a locuinţelor construite între 1950 şi 1990. Din costul total al lucrărilor, 50% este suportat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, 30% de primăriile locale, iar restul de 20% de către proprietari. 

Programul este criticabil, pentru că selecţia imobilelor care au beneficiat de el este făcută de către Consiliile Locale şi există riscul ca repartizarea fondurilor să se facă şi pe diverse alte criterii ce nu ţin de indicatorii tehnici. Ponderea de 20% suportată de clienţi a fost considerată prea mare pentru bugetele multor familii, costul mediu al reabilitării unui apartament fiind de 3.500 de euro (conform autorităţilor), ceea ce înseamnă că fiecare proprietar trebuie să contribuie cu minimum 700 de euro. Unele bănci au identificat acest impediment şi au pus la punct produse speciale. 

Spre exemplu, Raiffeisen Banca pentru Locuinţe oferă credite în lei fără a fi necesară o perioadă iniţială de economisire.

Casa verde

Un alt proiect lansat de guvern, prin intermediul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), este programul Casa Verde. Proprietarii de imobile care doresc să îşi instaleze un sistem de încălzire ce utilizează energie regenerabila, pot primi din bugetul Ministerului Mediului şi Pădurilor până la 8.000 de lei, ­nerambursabili. Banii pot acoperi 100% din costul achiziţionării şi montării sistemelor ecologice, fără a fi necesar aportul financiar al proprietarului. 

Credit de reabilitare  cu costuri zero

Pe lângă cele două programe prezentate, statul derulează şi un proiect interministerial de îmbunătăţire a calităţii termice a locuinţelor, în care a fost implicat direct şi sistemul bancar. 

Proprietarii de case construite înainte de anul 2000, precum şi asocia­ţiile de proprietari de apartamente în bloc pot obţine credite bancare (de la CEC Bank şi BCR) cu dobândă subvenţionată de MDRT şi garanţie oferită de Ministerul Finanţelor Publice, prin Fondul de Garantare. 

Banii pot fi utilizaţi pentru reabilitarea termică a clădirii, repararea centralei de bloc sau vilă, introducerea unor sisteme alternative de generare de energie pentru asigurarea apei de consum, iluminat şi încălzit.   Proprietarii trebuie să susţină doar 10% din costul lucrărilor, restul putând fi rambursat, fără costuri, pe o perioadă de până la 5 ani.

Sursa: RomaniaLibera.ro

UE vrea sa desfiinţăm ghenele de gunoi. Cum ne aruncăm deşeurile

Miliarde de euro, legi, amenzi şi tone de bunăvoinţă. De toate acestea, şi nu numai, ar avea nevoie România pentru a îndrepta o stare de fapt care poate fi descrisă, fără ghilimele, drept puturoasă: doar 1 la sută din totalul deşeurilor produse la nivel naţional sunt colectate selectiv, în timp ce media europeană este de 24 la sută.

"Comisia Europeană ne-a transmis un mesaj clar: mediul se protejează şi cu morcovul, şi cu biciul! Să modificăm Legea deşeurilor şi Legea mediului şi să facem oamenii să înţeleagă că trebuie să-şi sorteze gunoiul", spune pentru romanialibera.ro comisarul-şef al Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu. Acesta a anunţat, miercuri, că România are nevoie de aproape două miliarde de euro pentru a pune la punct un sistem naţional de colectare selectivă a deşeurilor care să înlocuiască ghenele din blocuri.

Cu gunoiul în lift

În teorie, sistemul ar fi unul simplu: plăci de beton pe care să fie aşezate containere pentru fiecare tip de deşeu; oamenii să coboare în faţa blocului cu gunoaiele sortate; operatorul de salubrizare să ridice şi să transporte deşeurile fără să le amestece.

În practică, atât populaţia, cât şi societăţile care se ocupă cu salubrizarea ar trebui obişnuite cu aceste reguli, care în ţările vestice ale Uniunii Europene se aplică de ani buni.

"Prioritatea este să rezolvăm problema infrastructurii pentru colectarea selectivă deoarece, în acest moment, 25 la sută din populaţia ţării, adică cei care stau la bloc, nu pot să recicleze", adaugă Silvian Ionescu.

Citeşte mai mult pe: RomaniaLibera.ro

Reabilitarea blocurilor: de la gri-murdar la "sorcova, vesela"

Reabilitarea termică a blocurilor construite pe vremea comunismului a adus cu sine şi redecorarea faţadelor gri, murdare şi posomorâte în culori multe şi stridente. Locatarii şi arhitecţii cred însă că rezultatul l-ar şoca şi pe cel mai slab epigon al lui Picasso.

Dacă Bucureştiul ar fi fost cotropit de o armată de copii uriaşi, total neînzestraţi cu vreun talent grafic, dar înarmaţi cu acuarele şi pensule din belşug, atunci blocurile proaspăt reabilitate de pe Calea Griviţei, Mihai Bravu sau Colentina ar avea o scuză. Aceşti copii le-ar fi putut mâzgăli după bunul lor plac. Faţada proaspăt refăcută a blocului L.. de pe Calea Griviţei numărul 2.. nu a păţit însă aşa ceva. Este doar rezultatul programului de reabilitare termică, desfăşurat pe banii Primăriei de sector şi ai Guvernului, fără nici un cost pentru locatari. Fiecare fereastră a acestui bloc a fost înlocuită cu termopan modern, faţada i-a fost izolată termic, dar a primit şi un bonus de design: câte un chenar mare, colorat cu vopsea. Roşu, verde, galben, cărămiziu, albastru, verde, maro, verde fluorescent, toate aceste culori se află pe un bloc care nu are mai mult de şase etaje. Pe lateral, unde nu sunt ferestre, faţada nou-nouţă nu putea fi lăsată doar maro. Ar fi fost prea simplu. Ea a fost blagoslovită cu nişte pătrate multicolore, amplasate fără nici o noimă.

„Mie mi se pare că dau bine. Sunt vesele!", râdea o mămică aflată la plimbare cu cei doi copii ai săi, adăugând că ea oricum nu mai stă la bloc, ci s-a mutat la curte, undeva mai încolo. Nu la fel de încântat era Ş. B., care încă locuia în blocul proaspăt reabilitat de autorităţi: „Îmi place, nu-mi place, n-am avut de ales, nu m-a întrebat nimeni nimic! Or fi, domne, vesele culorile astea vii! Dar ăsta-i bloc multicolor deja. Parcă zici că-i pomul de Crăciun!". B. se întreabă de ce primăria nu a ales „două-trei culori, împărţite aşa, cu gust".

Citeşte mai mult pe: RomaniaLibera.ro

Te încadrezi la ajutorul de încălzire ?

Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, a prezentat, proiectul de Ordonanță privind măsurile de protecție socială a consumatorilor considerați vulnerabili, pe perioada iernii 2011-2012.

Astfel, potrivit proiectului, consumatorul vulnerabil este cel care nu poate să mențină temperatura în locuință la cel puțin 21 grade C şi al cărui venit net mediu lunar pe membru de familie este de până la 615 lei. În funcţie de anumite condiţii, vor mai primi sprijin şi familiile cu venituri de până în 786 de lei, dar şi persoanele singure care au câştiguri lunare de sub 1.082 lei.

Se doreşte eliminarea subvenţiei din termoficarea centralizată

Schimbările prezentate de Sebastian Lăzăroiu se referă exclusiv la sistemul de ajutor social prin subvenţii şi ajutoare financiare acordate de stat pentru plata facturii la încălzire pe perioada iernii. Modificările afectează doar familiile racordate la CET-uri, mai exact este vorba de 1,34 milioane de familii care primesc agent termic în sistem centralizat. "În ceea ce priveşte sistemul asistenţei acordate de stat pentru încălzirea pe bază de lemne şi cea pe bază de gaze, nu se va modifica nimic, pentru că preţurile au rămas la fel ca anul trecut şi nu sunt necesare noi reglementări", a punctat Sebastian Lăzăroiu.
Prin Ordonanţa care va fi prezentată în următoarea şedinţă de Guvern, care va avea loc miercuri, se doreşte eliminarea subvenţiilor şi mentinerea doar a ajutoarelor de încălzire care se acorda numai persoanelor vulnerabile.

„Până acum se acordă subvenţii la toate categoriile şi la cei care aveau nevoie şi la cei care nu aveau nevoie şi la bogaţi şi săraci. Nu credem că este corect acest sistem. Schimbările au tocmai rolul de a acorda sprijin doar persoanelor vulnerabile, celor care au nevoie”, a mai adăugat acesta.

Românii care fac parte din familii cu venituri de sub 615 lei pe lună pe cap de membru vor primi ajutoare de încălzire conform proiectului prezentat azi la Ministerul Muncii.
Au beneficiat, iarnă trecută, de asistenţă financiară pentru plata facturii la căldură în jur de 200.000 de consumatori casnici consideraţi vulnerabili. Odată cu noile schimbări, în iarna 2011-2012 vor beneficia de ajutor aproape 330.000 de familii. Însă doar acestea vor mai primi sprijin.

Economie de jumătate de miliard de lei

Totodată se va face şi o economie de 500 de milioane de lei. ""Anul trecut s-au acordat subvenţii şi ajutoare de încălzire în valoare de 1,2 miliarde de lei. Din aceasta suma, vreo 700 de milioane de lei s-au dat ca subvenţii de la bugetele locale, 350 de milioane subvenţii de la bugetul central şi 120 de milioane ca ajutoare sociale de la bugetul de stat", a declarat ministrul de resort. În această iarnă, cu o sumă de 720 de milioane de lei se poate rezolva sprijinirea persoanelor vulnerabile, faţă de 1,2 miliarde de lei cât s-a cheltuit iarna trecută. Cele aproape 720 de milioane de lei vor proveni: în jur de 345 milioane de lei de la bugetul de stat şi aproape 375 de milioane de lei de la bugetele locale. Lăzăroiu a mai precizat că speră ca autorităţile locale să respecte această schemă, deşi a recunoscut că au puterea de a acorda subvenţii şi mai mari.

2.000 de lei ajutor social pentru 330.000 de familii

Mai exact, vor primi în jur de 2.000 de lei în această iarnă consumatorii casnici consideraţi vulnerabili. Este vorba de familiile care au venituri sub 615 de lei pe luna pe cap de persoană. 1.800 de lei au primit anul trecut familiile cu venituri sub acest nivel de 615 lei, venit pe cap de membru de familie.

„Ca în oricare alt stat democratic trebuie să privim corect situaţia. În România cei mai bogaţi 40% dintre români au venituri de peste 184 de euro, aşa cum în Norvegia aceste venituri sunt de 2.000 de euro, iar în Moldova - de 74 de euro. Aceste date reies din statistici şi trebuie înţelese corect.  Nicăieri în lume nu se acordă ajutoare sociale pentru categoriile cu venituri considerate mari pentru ţara respectivă. Trebuie să-i ajutăm pe cei mai vulnerabili, altfel spus persoanele care nu se afla în acest procent de 40%”, a explicat ministrul Muncii.

Cum se calculează

Dacă ai cameră video, o mașină care nu are peste zece ani vechime și ceva bani în bancă nu poți beneficia de ajutor.

Potrivit documentului, în funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie, compensarea procentuală se acordă din bugetul de stat, după cum urmează:

a) în proporţie de 90% în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 155 lei;

b) în proporţie de 80% în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 155,1 lei şi 210 lei;

c) în proporţie de 70% în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 210,1 lei şi 260 lei;

d) în proporţie de 60% în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 260,1 lei şi 310 lei;

e) în proporţie de 50% în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 310,1 lei şi 355 lei;

f) în proporţie de 40% în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 355,1 lei şi 425 lei;

g) în proporţie de 30% în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 425,1 lei şi 480 lei.

h) în proporţie de 20% în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 480,1 lei şi 540 lei.

i) în proporţie de 10% în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 540,1 lei şi 615 lei.

j) în proporţie de 5% în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 615,1 lei şi 786 lei.

De ajutor vor beneficia și consumatorii vulnerabili, care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale:

a) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează până la 155 lei li se acordă o sumă de 262 lei;

b) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 155,1 lei şi 210 lei li se acordă o sumă de 162 lei;

c) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 210,1 lei şi 260 lei li se acordă o sumă de 137 lei;

d) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 260,1 lei şi 310 lei li se acordă o sumă de 112 lei;

e) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 310,1 lei şi 355 lei li se acordă o sumă de 87 lei;

f) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 355,1 lei şi 425 lei li se acordă o sumă de 62 lei;

g) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 425,1 lei şi 480 lei li se acordă lunar o sumă de 44 lei;

h) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 480,1 lei şi 540 lei li se acordă lunar o sumă de 31 lei;

Pentru a beneficia de ajutor trebuie depusă o cerere și o declaraţia pe propria răspundere. Aceste acte vor fi însoțite de documente doveditoare privind veniturile familiei/persoanei singure şi componenţa acesteia, precum şi de cele care atestă calitatea în care se solicită ajutorul pentru încălzirea locuinţei.

Ce nu ar trebui să deții pentru a primi ajutorul de încălzire:

- Aparatura electronică*: camere video, amplificatoare audio, copiatoare.
-Obiecte de valoare: tablouri şi obiecte de artă, obiecte ornamentale, bijuterii sau monezi din metale preţioase, obiecte de cristal şi porţelan de mare valoare, blănuri de valoare mare, în stare vandabilă;
-Mijloace de transport cu o vechime mai mică de 10ani*: autoturisme, autoutilitare, autocamioane de orice fel cu sau fără remorci, şalupe, bărci cu motor, scutere de apă, iahturi, rulote, autobuze, microbuze, motociclete, motorete şi scutere, şi altele asemenea
- Utilaje agricole*: tractor, combină autopropulsată Utilaje de prelucrare agricolă*: presă de ulei, moară de cereale
-Utilaje de prelucrat lemnul*: gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul acţionate hidraulic, mecanic sau electric;
-Depozite bancare cu valoare de peste 3000 lei

-Terenuri intravilane, inclusiv cel pe care se află locuinţa de domiciliu, dar nu mai mult de 1000 m2 în zona urbană şi 2000 m2 în zona rurală
-Terenuri extravilane în zona colinară, de şes şi de munte cu potenţial productiv (exploatabile) mai mari de 2 ha
- Animale: peste 3 bovine, peste 3 porcine, peste 20 ovine, peste 2 cabaline, peste 50 capete de iepuri de casă, peste 100 capete de păsări, peste 15 familii de albine

Citiţi mai mult: Află dacă te încadrezi la ajutorul de încălzire - EVZ.ro

Cum poţi ajunge administrator de bloc

Un responsabil de administrarea de imobile trebuie să fie un bun comunicator, cât şi un negociator eficient. Mai mult, are nevoie şi de o diplomă de calificare, plus o atestare din partea primăriei de care aparţine imobilul.

Pentru a profesa ca administrator de bloc ­este nevoie de o atestare obligatorie din partea primăriei în raza căreia se află asociaţia. Conform Hotărârii nr. 400 din 2003, administratorul este persoana fizică, atestată în condiţiile prezentelor norme metodologice şi care asigură mana­gementul de proprietate şi managementul financiar. În plus, administratorii trebuie să aibă capacitate deplină de exercitare a acestei funcţii, dar să şi fi urmat un curs de pregătire profesională organizat de către Consiliul Local, în colaborare cu asociaţiile guvernamentale. Radu Opaina, preşedinte al Federa­ţiei Asociaţiilor de Proprietari din România (FAPR), precizează că poate deveni administrator de imobile oricare persoană fizică care absolvă un curs de calificare organizat de instituţii de profil şi obţine un atestat de la autoritatea publică locală. În majoritatea cazurilor, cursul este desfăşurat pe şapte săptămâni şi costă între 300 şi 400 de lei. În plus, pentru a participa la o astfel de pregătire este necesar absolvirea de studii medii.

Trei atribuţii majore

Un responsabil de administrarea de imobile trebuie să fie o persoană care cunoaşte suficient de bine proprietarii, astfel încât să le înţeleagă toate problemele. „Un administrator trebuie să înţeleagă orice situaţie şi să găsească soluţii legale şi pragmatice pentru rezolvarea oricărei probleme privind activitatea de administrare a imobilului, să aibă disponibilitate pentru orice situaţie, să ştie să comunice cu oamenii, să fie calm, calculat şi cu răbdare, să aibe voinţă şi plăcere în practicarea acestei meserii", explică Radu Opaina.

În principal, un administrator are în atribuţie trei activităţi principale: administrarea tehnică a imobilului, ţinerea contabilităţii simple şi încasarea banilor. „Aceste atribuţii pot fi îndeplinite de către o singură persoană prin cumulul celor trei sarcini sau distinct de câte o persoană pentru fiecare activitate, în funcţie de volumul de activitate, adică de dimensiunea asociaţiei de proprietari", completează Opaina. Veniturile lunare ale unui administrator de bloc sunt în funcţie de oraşul de provenienţă, de mărimea asociaţiei, numărul de apartamente, cât şi de volumul de muncă conform fişei de post. „Pentru un administrator de imo­bile profesionist şi de calitate, o asociaţie de proprietari poate plăti între 1 şi 3 euro pe ora de lucru, în funcţie de câte atribuţii are", conchide preşedintele FAPR.

Fişă de post

· întocmirea de registre ale proprietăţii;

· să aibă grijă de întreţinerea şi de repararea clădirii;

· să ţină inventarul fizic al proprietăţii;

· să facă o serie de calcule.

Sursa: www.go.ise.ro.  
Firma administrare de imobile: www.administrator-imobile.net