The Money Channel
Statul va da maximum 25.000 lei pentru fiecare instalaţie ce foloseşte energie regenerabilă, în 2009
Joi, 23 Octombrie 2008
Ministerul Mediului va acorda cel mult 25.000 lei (circa 6.900 euro) pentru fiecare persoană care va dori să-şi monteze, anul viitor, panouri solare, minieoliene şi pompe de căldură pentru înlocuirea sau completarea sistemului clasic de încălzire, a declarat, joi, ministrul de resort, Attila Korodi.
"Banii nu vor fi daţi cetăţenilor în mână, ci vor fi viraţi direct în contul instalatorului (firmă care a agreat să le instaleze panourile solare, pompa de căldură sau altă instalaţie care produce energie alternativă), aşa cum se procedează şi la programul Rabla", a spus şeful Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD).
Programul pentru ecologizarea caselor, - numit "Casa verde" - va începe în 5 ianuarie, va fi finanţat din taxa de poluare auto şi va avea un buget total de 520 milioane lei în 2009, din care cetăţenii, asociaţiile de locatari şi organizaţiile non-guvernamentale vor beneficia de 400 milioane lei (circa 110 milioane euro).
"În anii următori, în funcţie de încasările din taxa de poluare, bugetul ar putea fi extins sau restrâns", a completat ministrul.
Orice persoană din România poate primi o finanţare de 90% de la fondul de mediu, dar nu mai mult de 25.000 lei pentru fiecare sistem, dacă alege să-şi monteze panouri fotovoltaice, pompe geotermale, minieoliene pentru diminuarea consumului de combustibili fosili.
"Am gândit această sumă pentru ca un număr cât mai mare de cetăţeni să poată fi sprijiniţi să folosească tehnologii prietenoase cu mediul", a mai spus Korodi.
Pentru a putea lua bani de la stat, persoana va trebui să depună, la una din firmele validate, un dosar cu cererea de finanţare pentru montarea unui astfel de echipament, copie după actul de identitate, copie după actul de proprietate - dacă este chiriaş are nevoie de acordul proprietarului -, iar, dacă este cazul, copii după actul de căsătorie, divorţ etc. Va trebui, de asemenea, să facă dovada că dispune de cei 10% cât este contribuţia proprie pentru acest program.
În cazul asociaţiilor de locatari trebuie să existe acceptul tuturor proprietarilor de locuinţe.
Alegerea instalatorului se face în funcţie de tipul instalaţiei dorite. De la instalator, solicitantul va trebui să obţină o notă de acceptare, în care firma respectivă se angajează să proiecteze, să monteze şi să răspundă de calitatea instalaţiei.
"Panourile solare - ce pot fi folosite în special în sudul ţării - costă între 2.000 euro şi 5.000 euro şi pot asigura încălzire pentru o casă de 200 metri pătraţi şi apă caldă pentru patru persoane. Pompele de căldură (care i-ar putea interesa pe cei care locuiesc în zonele de munte) sunt ceva mai scumpe, însă cheltuielile se amortizează în timp. Instalaţiile de energie alternativă duc la scăderea facturii de apă caldă cu 60%, iar costurile cu încălzirea se reduc cu 30%", a precizat ministrul.
MMDD şi Administraţia Fondului de Mediu (AFM) vor valida între 1 şi 28 noiembrie 2008 firmele care vor putea să instaleze panouri solare, pompe de căldură şi alte tehnologii curate. Acestea trebuie să nu aibă datorii fiscale sau de mediu, să respecte legislaţia română, să fie specializate în procurarea, comercializarea şi montarea de astfel de echipamente.
De asemenea, vor trebui să acorde garanţie pentru 3 ani, service şi să răspundă de calitatea lucrării efectuate. Instalatorul este cel care sfătuieşte persoana în legătură cu tipul de instalaţie pe care-l suportă casa.
"Fiecare instalator validat va avea un buget clar (la fel ca la programul de înlocuire a parcului auto), astfel că nu pot fi primite cereri la nesfârşit. Fiecare va şti exact cât poate finanţa. Se va merge după principiul 'primul venit, primul servit'. Instalaţia va trebui dată la cheie, se va încheia un proces verbal de punere în funcţiune, iar ministerul va face verificări, spre a nu avea loc fraude", a spus preşedintele AFM, Mihai Toti, care a adăugat că "firmele care vor fi prinse că au făcut aranjamente cu cetăţenii vor fi eliminate din program, iar solicitantul va fi obligat la plata integrală a instalaţiei".
Firmele de la care vor putea fi achiziţionate instalaţiile vor putea fi aflate de pe paginile de internet ale MMDD (www.mmediu.ro) şi AFM (www.afm.ro).
Termenul de montare şi dare în funcţiune a instalaţiei nu trebuie să depăşească 11 luni.
Pentru 2009, Ministerul Mediului a prevăzut 120 milioane lei (33,05 milioane euro) pentru finanţarea proiectelor firmelor, autorităţilor locale, dar şi unităţilor de învăţământ pentru montarea de instalaţii alternative de producere a energiei.
Plafoanele de finanţare pentru acestea sunt diferite faţă de procentul prevăzut pentru persoanele fizice. Astfel, companiile primesc 50% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 250.000 lei, în timp ce primăriile şi unităţile de învăţământ pot beneficia de 60%, dar fără să depăşească 300.000 lei.
Sursa: NewsIn
18 octombrie 2008
Greseli in termoizolatie
De la calitatea polistirenului, lungimea diblurilor si pana la grosimea stratului de adeziv, executia este la fel de importanta precum produsele folosite.
Este stiut faptul ca in marea lor majoritate casele noastre pierd caldura prin ferestre, pereti, fundatii, mansarde, terase si chiar instalatii.
Termoizolarea nu poate fi ignorata, daca luam in considerare consumul energetic al blocurilor din Romania, cu 77% mai mare decat media europeana.
Alegerea solutiei utilizate si brevetate pentru sistemele de termoizolare poate fi influentata de pret, de preferinte sau de puterea de convingere a unei companii, insa problema reala este executia.
Cele mai frecvente erori de executie si „miturile de santier” sunt de fapt ultima componenta din sistemul de termoizolare pe care il cumparati, fie ca vorbim de o casa noua, la rosu, sau de o casa mai veche, care abia acum „se imbraca”.
Atentie la calitatea polistirenului
„In primul rand nu trebuie sa accepti un polistiren cu o densitate mai mica de 15 kg/m, sau o rezistenta la compresiune mai mica de 80 N/mm. Poti verifica usor, pentru ca producatorii specifica aceste detalii pe ambalaj. Polistirenul de fatada trebuie sa fie neaparat expandat, pentru a permite cladirii sa respire si pentru a nu aparea fracturi la ciclul inghet-dezghet, in vreme ce la soclu se mai utilizeaza si polistirenul extrudat”, recomanda Gabriel Ionescu, director tehnic la Fabryo Corporation.
„Aplicarea polistirenului trebuie sa se faca „tesut”, tip caramida, cu latura mai lunga paralela cu solul. Placile se monteaza in cordon continuu, altfel se fractureaza”, detaliaza Ionescu.
Adezivul din sistem trebuie folosit in cantitati generoase, minim 12-14 kg/m pentru fatadele la rosu. Trebuie sa urmaresti daca executantul petrece plasa de armare, macar cu 10 cm, pentru ca aceasta trebuie neaparat sa se suprapuna peste stratul lateral urmator.
Tencuirea este importanta
„Cele mai frecvente sunt greselile de aplicare a stratului final. Cea mai comuna dintre ele pleaca de la convingerea ca orice imperfectiune a planeitatii suprafetei poate fi corectata cu stratul final decorativ. In realitate, corectura este numai de ordin estetic.
Orice concavitate sau convexitate in care a „intrat” mai multa sau mai putina tencuiala decat trebuie este vulnerabila la intemperii. Plecand de la aceste puncte, se creeaza fisuri care scad rezistenta sistemului de termoizolare si conduc in timp la degradarea fatadei”, explica Gabriel Ionescu.
DETALII
Si diblurile sunt importante. Diblurile trebuie sa fie de dimensiune potrivita, altfel nu vor rezista la actiunea vantului si se vor desprinde. Daca se utilizeaza dibluri scurte, exista pericolul ca acestea sa se prinda doar de tencuiala veche, in cazul caselor deja terminate, ceea ce in mod evident va scadea dramatic rezistenta in timp.
Sistemul nu se va desprinde usor de la inceput, pentru ca adezivul este destul de puternic incat sa sustina greutatea acestuia pe zid. Si gaurile pentru dibluri sunt importante, in sensul ca nu trebuie facute cu percutie la peretii din caramida.
MOTIVATIE
Termoizolatia este o investitie importanta
Asigura-te ca echipa de instalare a sistemului este experimentata si cunoaste toate regulile de executie. Un sistem de termoizolare de calitate reprezinta o investitie importanta, care nu trebuie periclitata de o executie defectuoasa. Mai cu seama daca se ia in calcul un fapt foarte important: daca pretul unui sistem standard poate varia intre 25 si 50 RON/mp, costurile de executie si utilajele pot ajunge chiar sa dubleze aceste cifre.
Ultima componenta a unui sistem de termoizolare este chiar mana de lucru. Foarte important este sa te asiguri ca soclul cladirii este retras fata de restul fatadei, detaliu care uneori este trecut cu vederea. In caz contrar, toata apa de ploaie sau cea rezultata din topirea zapezii se va scurge pe soclul casei si vor aparea infiltrari.
Sursa: www.evz.ro
Este stiut faptul ca in marea lor majoritate casele noastre pierd caldura prin ferestre, pereti, fundatii, mansarde, terase si chiar instalatii.
Termoizolarea nu poate fi ignorata, daca luam in considerare consumul energetic al blocurilor din Romania, cu 77% mai mare decat media europeana.
Alegerea solutiei utilizate si brevetate pentru sistemele de termoizolare poate fi influentata de pret, de preferinte sau de puterea de convingere a unei companii, insa problema reala este executia.
Cele mai frecvente erori de executie si „miturile de santier” sunt de fapt ultima componenta din sistemul de termoizolare pe care il cumparati, fie ca vorbim de o casa noua, la rosu, sau de o casa mai veche, care abia acum „se imbraca”.
Atentie la calitatea polistirenului
„In primul rand nu trebuie sa accepti un polistiren cu o densitate mai mica de 15 kg/m, sau o rezistenta la compresiune mai mica de 80 N/mm. Poti verifica usor, pentru ca producatorii specifica aceste detalii pe ambalaj. Polistirenul de fatada trebuie sa fie neaparat expandat, pentru a permite cladirii sa respire si pentru a nu aparea fracturi la ciclul inghet-dezghet, in vreme ce la soclu se mai utilizeaza si polistirenul extrudat”, recomanda Gabriel Ionescu, director tehnic la Fabryo Corporation.
„Aplicarea polistirenului trebuie sa se faca „tesut”, tip caramida, cu latura mai lunga paralela cu solul. Placile se monteaza in cordon continuu, altfel se fractureaza”, detaliaza Ionescu.
Adezivul din sistem trebuie folosit in cantitati generoase, minim 12-14 kg/m pentru fatadele la rosu. Trebuie sa urmaresti daca executantul petrece plasa de armare, macar cu 10 cm, pentru ca aceasta trebuie neaparat sa se suprapuna peste stratul lateral urmator.
Tencuirea este importanta
„Cele mai frecvente sunt greselile de aplicare a stratului final. Cea mai comuna dintre ele pleaca de la convingerea ca orice imperfectiune a planeitatii suprafetei poate fi corectata cu stratul final decorativ. In realitate, corectura este numai de ordin estetic.
Orice concavitate sau convexitate in care a „intrat” mai multa sau mai putina tencuiala decat trebuie este vulnerabila la intemperii. Plecand de la aceste puncte, se creeaza fisuri care scad rezistenta sistemului de termoizolare si conduc in timp la degradarea fatadei”, explica Gabriel Ionescu.
DETALII
Si diblurile sunt importante. Diblurile trebuie sa fie de dimensiune potrivita, altfel nu vor rezista la actiunea vantului si se vor desprinde. Daca se utilizeaza dibluri scurte, exista pericolul ca acestea sa se prinda doar de tencuiala veche, in cazul caselor deja terminate, ceea ce in mod evident va scadea dramatic rezistenta in timp.
Sistemul nu se va desprinde usor de la inceput, pentru ca adezivul este destul de puternic incat sa sustina greutatea acestuia pe zid. Si gaurile pentru dibluri sunt importante, in sensul ca nu trebuie facute cu percutie la peretii din caramida.
MOTIVATIE
Termoizolatia este o investitie importanta
Asigura-te ca echipa de instalare a sistemului este experimentata si cunoaste toate regulile de executie. Un sistem de termoizolare de calitate reprezinta o investitie importanta, care nu trebuie periclitata de o executie defectuoasa. Mai cu seama daca se ia in calcul un fapt foarte important: daca pretul unui sistem standard poate varia intre 25 si 50 RON/mp, costurile de executie si utilajele pot ajunge chiar sa dubleze aceste cifre.
Ultima componenta a unui sistem de termoizolare este chiar mana de lucru. Foarte important este sa te asiguri ca soclul cladirii este retras fata de restul fatadei, detaliu care uneori este trecut cu vederea. In caz contrar, toata apa de ploaie sau cea rezultata din topirea zapezii se va scurge pe soclul casei si vor aparea infiltrari.
Sursa: www.evz.ro
17 octombrie 2008
Românii îşi vor putea monta panouri solare pentru încălzire cu finanţări de 90% de la stat
Joi, 16 Octombrie 2008 16:51
Astfel, cetăţenii vor putea să-şi completeze sau să-şi înlocuiască sistemele clasice de încălzire cu panouri fotovoltaice, dacă vor face dovada că au posibilitatea să contribuie cu 10% din suma totală pentru realizarea investiţiei şi dacă vor face o cerere în acest sens.
"Programul va fi asemănător celui de înlocuire a parcului auto, în sesul că vor fi mai multe firme care vor putea depune oferte, noi le vom valida pe cele care îndeplinesc criteriile legale şi le vom face cunoscute. Ulterior, cetăţeanul sau asociaţia de locatari va trebui să-şi exprime dorinţa de a-şi monta panouri solare sau pompe de căldură şi va trebui să arate că dispune de cei 10% necesari", a mai spus Toti.
Banii pentru realizarea de proiecte de încălzire din resurse alternative (panouri solare, instalaţii eoliene, surse geotermale) ar putea fi alocaţi în noiembrie sau decembrie, după finalizarea Ghidului de finanţare şi parcurgerea ultimelor aprobări.
"Noi avem deja bani de la bugetul de mediu, care pot fi alocaţi pentru proiecte încă din 2008. După îndeplinirea tuturor procedurilor birocratice, va fi cunoscută suma disponibilă şi, implicit, numărul proiectelor care pot demara din acest an. Pot să vă spun că sumele acordate nu vor fi mici", a adăugat şeful AFM.
Banii pentru panouri vor proveni şi din taxa de poluare auto.
Dacă pentru cei care locuiesc la casă nu este nevoie decât de acordul şi dorinţa proprietarului de a-şi instala astfel de resurse alternative de energie, pentru persoanele care locuiesc la bloc este nevoie de acordul tuturor proprietarilor sau locatarilor.
Pentru stabilirea tipului de panou indicat pentru încălzirea locuinţei sau blocului trebuie luate în calcul mai multe criterii, printre care numărul de locuitori care vor beneficia de acest tip de energie şi consumul mediu pentru fiecare.
În plus, deoarece este vorba de bani publici, după cum a precizat preşedintele AFM, panourile se vor da la cheie şi vor fi efectuate inspecţii periodice, astfel încât să nu existe fraude în acest domeniu.
În prezent, din Fondul de mediu sunt în curs de finanţare zece proiecte pentru creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile, în valoare de 49,9 milioane lei, din care două vizează producerea şi distribuţia apei calde menajere cu ajutorul panourilor solare. Finanţarea nerambursabilă pentru acestea depăşeşte 356.800 lei.
Conform reglementărilor Uniunii Europene (UE) România va trebui să producă 20% din energie prin resurse regenerabile până în 2020.
12 octombrie 2008
Cum s-au reabilitat termic cehii, pe banii lor
Blocurile comuniste, risipitoare de energie, au fost refăcute şi contorizate în ultimii 13 ani, pe cheltuiala locatarilor, fără ajutor de la stat sau subvenţii la căldură.
O legislaţie simplă şi fermă, implementată din timp, a stat la baza democratizării cu succes a sistemului centralizat de încălzire din blocurile comuniste. Oamenii au fost obligaţi să-şi reabiliteze termic blocurile, să-şi pună contoare şi repartitoare de costuri, pe banii lor, iar azi nu beneficiază de niciun ajutor de încălzire de la stat. Cum au reuşit cehii şi noi nu? Prin disciplină şi educaţie.
Nimeni nu şi-a pus centrală proprie în bloc, rău-platnicii nu pun în primejdie încălzirea sau duşurile vecinilor cu datoriile lor, iar cei care vor să trişeze sistemul sunt rapid descurajaţi de aceeaşi legislaţie cuprinzătoare.
Cooperativa de locatari
Asociaţia de locatari, în Cehia, se cheamă „cooperativă“. În anii de glorie ai socialismului, oamenii se asociau în cooperative, puneau la un loc nişte avansuri şi începeau să-şi construiască blocuri. După ce se mutau, cooperativa trăia în continuare pentru administrarea noilor imobile. După căderea comunismului, cooperativele au supravieţuit, adaptându- se la piaţă. La fel şi conducă torii lor. Vaclav Kapsa este preşedintele unei astfel de organizaţ ii, din oraşul Plzen, cunoscut mai ales pentru cea mai bună bere cehească, fabricată chiar în oraş. Kapsa e un bărbat în vârstă, care în România ar fi trecut cu siguranţă pe la ghişeele caselor de pensii în aşteptarea taloanelor de pensie. În Plzen, însă, Kapsa vorbeşte fluent engleza şi e capabil să susţină o prezentare în Power Point despre cooperativa pe care o conduce, în faţa unor străini.
Nu te poţi baza pe banii de la stat
Au 13.000 de apartamente în administrare, adică un sfert din populaţia oraşului. Toate beneficiază de încălzire centrală. În perioada 1995-1996 au instalat repartitoare de costuri pentru căldură şi contoare de apă. Erau obligaţi prin lege. În 2001 au început să schimbe ferestrele cu geamuri termopan şi să izoleze termic blocurile. Deocamdată, n-au reuşit decât cu 10% din clădiri. Între 2003 şi 2006 au desăvârşit transformările prin montarea robineţilor termostatici şi a vanelor de echilibrare termică, adică acei robineţi ce reglează şi menţin constantă temperatura în cameră, în funcţie de sursele de frig sau căldură care ar putea influenţa radiatorul. Costurile se învârt în jurul a 8.000 de euro de apartament pentru aceste transformări, bani proveniţi din credite şi din fondurile cooperativei. Nimic de la stat. De ce? „Nu te poţi baza pe asta! Când plănuieşti ceva nu te poţi baza pe ceva care e doar promis, cum ar fi bugetul primăriei...“, explică cu un zâmbet în colţul gurii, Vaclav Kapsa. Reabilitarea termică a unui bloc durează cam un an în Cehia. Cel mai greu de convins au fost bătrânii, care erau sceptici la început, deoarece aveau experienţa promisiunilor neonorate din vremea comuniştilor. Kapsa spune că munca de lămurire n-a fost floare la ureche, mai ales că nici la ei băncile nu dau credite cu uşurinţă vârstnicilor, iar promisiunea că după această investiţie le va fi mai cald pe bani puţini venea fără vreun exemplu concret.
Abia după ce primii curajoşi şi-au călcat pe inimă şi au acceptat, exemplul lor a fost urmat şi de alţii când au văzut primele facturi.
Facturi la jumătate
Preşedintele cooperativei admite că întreaga reabilitare a dus la scăderea la jumătate a consumului. Ce părere au locatarii? Nu sunt daţi pe spate, deoarece „noi economisim căldura, dar ei măresc preţul, deci facturile rămân cam la fel“, recunoaşte zâmbind Kapsa. Totuşi, regia lor de termoficare, rămasă neprivatizată, spre deosebire de alte oraşe, practică preţuri ceva mai mici decât altele. Cam 12 euro/- lună, faţă de 20 de euro cât e prin alte oraşe. Modalitatea de plată a întreţinerii într-o cooperativă este diferită de cea practicată în România. Acolo, locatarii dintr-o cooperativă decid de comun acord ce sumă fixă să plătească lunar ca întreţinere. Din acea sumă cooperativa plăteşte lunar facturile la utilităţi, apoi, dacă mai rămân bani, îi capitalizează în folosul cooperativei.
FINAL. Unul dintre blocurile reabilitate din oraşul Plzen
COSTURI
5.000-6.000 de euro/apartament
Un bloc cu 46 de apartamente, construit în 1970, a fost reabilitat cu 5,8 milioane de coroane (cam 230.000 de euro), adică 126.000 de coroane/- apartament (cam 5.000 de euro). Au primit de la stat numai dobânda subvenţionată. Reabilitarea unui bloc cu 60 de apartamente, din 1961, a costat 8 milioane de coroane (peste 320.000 de euro), 130.000 de coroane/apartament (cam 5.200 de euro). Un bloc cu 80 de apartamente, din 1963, a costat 13 milioane de coroane (peste 520.000 de euro), adică 160.000 coroane- /apartament (aproape 6.500 de euro). În preţuri nu intră contoarele sau repartitoarele.
UN ORĂŞEL MINIER ALTFEL
Când primarul e ales de partidul locatarilor
În oraşul Most, la 40 de km de graniţa de nord a Cehiei, preşedintele Frantisek Ryba conduce Krusnohor, o cooperativă de 17.500 de apartamente. A doua ca mărime din ţară. Most e un oraş minier. Nu-l trădează nimic în afară de şomajul mare - 20% - generat de închiderea minei. Străzile sunt curate, clădirile frumoase, nimic care să semene măcar un pic cu Valea Jiului.
Krusnohor e o cooperativă atipică. Din banii capitalizaţi de-a lungul timpului a făcut investiţii de succes. Aşa că acum le oferă locatarilor televiziune cu circuit închis, fribă optică, internet, internet banking. Cooperativa are un RADET al ei şi mici puncte termice de bloc, astfel că-şi permite să negocieze direct cu producătorul de energie termică preţul de achiziţie.
„Pentru că aveam dese neînţelegeri cu primăria şi cu primarul, am decis să constituim un fel de partid cu care am participat la alegeri. Am câştigat 18 locuri de consilieri din 45 şi postul de primar. Pentru că au fost ceva probleme şi cu finanţările de la judeţ, pentru Most, am decis să candidăm şi la judeţ“, arată Frantisek Ryba, mândru, ziarul cooperativei, în care-şi face reclamă partidul cooperativei.
Şomajul şi datornicii
Ryba a făcut pentru cooperativa pe care o conduce un program pe zece ani de „energy saving“ care include şi izolarea termică a clădirilor. Din 1998-2002 au început să instaleze repartitoare şi contoare. Ca şi cooperativa din Plzen, locuitorii din Most au preferat firmele Danfoss şi Techem. De la Danfoss au pus senzorii de căldură - fixaţi la 15 grade - pe fiecare calorifer. De ce a fost nevoie de asta? „Pentru că, la început, unii au închis robinetul la calorifer şi au încercat să se încălzească de la vecini. Au făcut igrasie. De aceea am instalat robineţii termostataţi care nu le permit locatarilor să închidă caloriferele mai jos de 15 grade“, explică Ryba. Mai târziu au aderat şi alte blocuri la sistem. Chiar dacă pare, situaţia nu e roz nici în Most. Cooperativa are liste de datornici, pentru că mai ales şomerii nu şi-au permis să plătească cele 11.000 de euro de apartament, cât a fost reabilitarea termică. Cooperativa încasează anual 1 miliard de coroane. Cam 20 de milioane de coroane sunt datoriile, adică exact fondul de rezervă. Când cineva nu plăteşte întreţinerea e dat în judecată şi i se ia apartamentul. După instalarea contoarelor s-au făcut economii de 17% la plata facturilor.
De ce ei nu fură contorul
Încercări de fraudă au avut şi cehii. E în natura umană să încerce să păcălească sistemul, recunosc preşedinţii de cooperative. „Am avut un administrator care era nemulţumit de facturile mari la încălzire, şi s-a gândit să aplatizeze ţeava de căldură cu ciocanul, ca să vină mai puţină căldură. Dacă a văzut că n-a mers, a închis vana de la subsolul blocului. Când veneau vecinii la el să reclame că e frig, el se dezbrăca în maieu şi le spunea: da? Cum e frig, că la mine nu e!“, povesteşte amuzat Ryba din peripeţiile cooperativei.
Legislativul din Cehia a gândit, însă, înainte, astfel de scenarii, aşa că a prevăzut şi antidotul.
Dacă încerci să păcăleşti repartitorul sau contorul, legea spune că vei plăti cu 60% mai mult decât factura medie de cădură, pe apartament, din blocul tău, şi de trei ori mai mult decât consumul maxim înregistrat în bloc, la apă. „În primul an, după ce le-am instalat, au fost câteva zeci de încercări de fraudare, dar s-au lăsat păgubaşi când au văzut că sunt prinşi şi puşi să plătească“, explică preşedintele Kapsa.
DEOSEBIRI LEGISLATIVE
Legea lor are 10 pagini, a noastră 89, la ei a mers, la noi nu
Circulara 372/2001 a Ministerului pentru Dezvoltare Locală din Cehia reglementează sistemul de calcul şi plată a energiei termice la ei. La noi există o legislaţie stufoasă, nişte norme ale ANRSC, dar multe dintre situaţii sunt nereglementate.
> Perioada de calcul a facturii la căldură: la ei 12 luni, la noi lunar. Practic, facturile mari de iarnă sunt diminuate prin împărţirea costurilor pe toate cele 12 luni. - Cota comună este la ei de 40-50%, ca şi în legislaţia germană, deoarece se consideră că această prevedere descurajează eventualele tentaţii de fraudare a sistemului. La noi, din cauza apartamentelor cu centrală proprie, cota comună este de maximum 10-15%, restul de 90% din cheltuieli fiind împărţite pe apartamente.
> Metoda de verificare a repartizării costurilor la consumatorii finali cu contoare sau repartitoare la noi nu e reglementată. În schimb, la ei diferenţele de costuri între apartamente, ce revin pe metru pătrat, nu au voie să depăşească valoarea de 40% faţă de media de calcul dintr-o perioadă stabilită prin lege. Dacă apar astfel de diferenţe înseamnă că cineva fraudează sistemul.
> Citirea contoarelor şi a repartitoarelor se face la ei cel puţin o dată pe an, la sfârşitul perioadei de calcul, la noi se face lunar, în sezonul de încălzire.
> Plata anticipată la noi nu există, în timp ce la ei consumatorul plăteşte lunar o cotă egală, iar la finele perioadei de calcul plăteşte sau primeşte diferenţele.
> Separarea pauşală a facturilor pe costuri de încălzire şi costuri de apă caldă, atunci când nu există contoare, se face la ei astfel: 60% costuri de încălzire, 40% de apă caldă. La noi sunt 80% costuri de încălzire şi 20% de apă caldă.
> Repartizarea costurilor e trimisă direct către consumatorul final la ei, iar la noi ajunge la administratorul blocului.
> Termenul de înaintare a reclamaţiilor referitoare la calculele de repartizare e de maximum 21 de zile la ei. La noi unii reclamă şi după doi ani.
> Legislaţia lor e extrem de concisă şi simplă, are 9 articole şi 3 anexe pe 10 pagini. La noi legislaţia e stufoasă, cu formule fără rost, are 89 de articole şi 3 anexe care se întind pe 89 de pagini.
Sursa articolului: www.evz.ro
O legislaţie simplă şi fermă, implementată din timp, a stat la baza democratizării cu succes a sistemului centralizat de încălzire din blocurile comuniste. Oamenii au fost obligaţi să-şi reabiliteze termic blocurile, să-şi pună contoare şi repartitoare de costuri, pe banii lor, iar azi nu beneficiază de niciun ajutor de încălzire de la stat. Cum au reuşit cehii şi noi nu? Prin disciplină şi educaţie.
Nimeni nu şi-a pus centrală proprie în bloc, rău-platnicii nu pun în primejdie încălzirea sau duşurile vecinilor cu datoriile lor, iar cei care vor să trişeze sistemul sunt rapid descurajaţi de aceeaşi legislaţie cuprinzătoare.
Cooperativa de locatari
Asociaţia de locatari, în Cehia, se cheamă „cooperativă“. În anii de glorie ai socialismului, oamenii se asociau în cooperative, puneau la un loc nişte avansuri şi începeau să-şi construiască blocuri. După ce se mutau, cooperativa trăia în continuare pentru administrarea noilor imobile. După căderea comunismului, cooperativele au supravieţuit, adaptându- se la piaţă. La fel şi conducă torii lor. Vaclav Kapsa este preşedintele unei astfel de organizaţ ii, din oraşul Plzen, cunoscut mai ales pentru cea mai bună bere cehească, fabricată chiar în oraş. Kapsa e un bărbat în vârstă, care în România ar fi trecut cu siguranţă pe la ghişeele caselor de pensii în aşteptarea taloanelor de pensie. În Plzen, însă, Kapsa vorbeşte fluent engleza şi e capabil să susţină o prezentare în Power Point despre cooperativa pe care o conduce, în faţa unor străini.
Nu te poţi baza pe banii de la stat
Au 13.000 de apartamente în administrare, adică un sfert din populaţia oraşului. Toate beneficiază de încălzire centrală. În perioada 1995-1996 au instalat repartitoare de costuri pentru căldură şi contoare de apă. Erau obligaţi prin lege. În 2001 au început să schimbe ferestrele cu geamuri termopan şi să izoleze termic blocurile. Deocamdată, n-au reuşit decât cu 10% din clădiri. Între 2003 şi 2006 au desăvârşit transformările prin montarea robineţilor termostatici şi a vanelor de echilibrare termică, adică acei robineţi ce reglează şi menţin constantă temperatura în cameră, în funcţie de sursele de frig sau căldură care ar putea influenţa radiatorul. Costurile se învârt în jurul a 8.000 de euro de apartament pentru aceste transformări, bani proveniţi din credite şi din fondurile cooperativei. Nimic de la stat. De ce? „Nu te poţi baza pe asta! Când plănuieşti ceva nu te poţi baza pe ceva care e doar promis, cum ar fi bugetul primăriei...“, explică cu un zâmbet în colţul gurii, Vaclav Kapsa. Reabilitarea termică a unui bloc durează cam un an în Cehia. Cel mai greu de convins au fost bătrânii, care erau sceptici la început, deoarece aveau experienţa promisiunilor neonorate din vremea comuniştilor. Kapsa spune că munca de lămurire n-a fost floare la ureche, mai ales că nici la ei băncile nu dau credite cu uşurinţă vârstnicilor, iar promisiunea că după această investiţie le va fi mai cald pe bani puţini venea fără vreun exemplu concret.
Abia după ce primii curajoşi şi-au călcat pe inimă şi au acceptat, exemplul lor a fost urmat şi de alţii când au văzut primele facturi.
Facturi la jumătate
Preşedintele cooperativei admite că întreaga reabilitare a dus la scăderea la jumătate a consumului. Ce părere au locatarii? Nu sunt daţi pe spate, deoarece „noi economisim căldura, dar ei măresc preţul, deci facturile rămân cam la fel“, recunoaşte zâmbind Kapsa. Totuşi, regia lor de termoficare, rămasă neprivatizată, spre deosebire de alte oraşe, practică preţuri ceva mai mici decât altele. Cam 12 euro/- lună, faţă de 20 de euro cât e prin alte oraşe. Modalitatea de plată a întreţinerii într-o cooperativă este diferită de cea practicată în România. Acolo, locatarii dintr-o cooperativă decid de comun acord ce sumă fixă să plătească lunar ca întreţinere. Din acea sumă cooperativa plăteşte lunar facturile la utilităţi, apoi, dacă mai rămân bani, îi capitalizează în folosul cooperativei.
FINAL. Unul dintre blocurile reabilitate din oraşul Plzen
COSTURI
5.000-6.000 de euro/apartament
Un bloc cu 46 de apartamente, construit în 1970, a fost reabilitat cu 5,8 milioane de coroane (cam 230.000 de euro), adică 126.000 de coroane/- apartament (cam 5.000 de euro). Au primit de la stat numai dobânda subvenţionată. Reabilitarea unui bloc cu 60 de apartamente, din 1961, a costat 8 milioane de coroane (peste 320.000 de euro), 130.000 de coroane/apartament (cam 5.200 de euro). Un bloc cu 80 de apartamente, din 1963, a costat 13 milioane de coroane (peste 520.000 de euro), adică 160.000 coroane- /apartament (aproape 6.500 de euro). În preţuri nu intră contoarele sau repartitoarele.
UN ORĂŞEL MINIER ALTFEL
Când primarul e ales de partidul locatarilor
În oraşul Most, la 40 de km de graniţa de nord a Cehiei, preşedintele Frantisek Ryba conduce Krusnohor, o cooperativă de 17.500 de apartamente. A doua ca mărime din ţară. Most e un oraş minier. Nu-l trădează nimic în afară de şomajul mare - 20% - generat de închiderea minei. Străzile sunt curate, clădirile frumoase, nimic care să semene măcar un pic cu Valea Jiului.
Krusnohor e o cooperativă atipică. Din banii capitalizaţi de-a lungul timpului a făcut investiţii de succes. Aşa că acum le oferă locatarilor televiziune cu circuit închis, fribă optică, internet, internet banking. Cooperativa are un RADET al ei şi mici puncte termice de bloc, astfel că-şi permite să negocieze direct cu producătorul de energie termică preţul de achiziţie.
„Pentru că aveam dese neînţelegeri cu primăria şi cu primarul, am decis să constituim un fel de partid cu care am participat la alegeri. Am câştigat 18 locuri de consilieri din 45 şi postul de primar. Pentru că au fost ceva probleme şi cu finanţările de la judeţ, pentru Most, am decis să candidăm şi la judeţ“, arată Frantisek Ryba, mândru, ziarul cooperativei, în care-şi face reclamă partidul cooperativei.
Şomajul şi datornicii
Ryba a făcut pentru cooperativa pe care o conduce un program pe zece ani de „energy saving“ care include şi izolarea termică a clădirilor. Din 1998-2002 au început să instaleze repartitoare şi contoare. Ca şi cooperativa din Plzen, locuitorii din Most au preferat firmele Danfoss şi Techem. De la Danfoss au pus senzorii de căldură - fixaţi la 15 grade - pe fiecare calorifer. De ce a fost nevoie de asta? „Pentru că, la început, unii au închis robinetul la calorifer şi au încercat să se încălzească de la vecini. Au făcut igrasie. De aceea am instalat robineţii termostataţi care nu le permit locatarilor să închidă caloriferele mai jos de 15 grade“, explică Ryba. Mai târziu au aderat şi alte blocuri la sistem. Chiar dacă pare, situaţia nu e roz nici în Most. Cooperativa are liste de datornici, pentru că mai ales şomerii nu şi-au permis să plătească cele 11.000 de euro de apartament, cât a fost reabilitarea termică. Cooperativa încasează anual 1 miliard de coroane. Cam 20 de milioane de coroane sunt datoriile, adică exact fondul de rezervă. Când cineva nu plăteşte întreţinerea e dat în judecată şi i se ia apartamentul. După instalarea contoarelor s-au făcut economii de 17% la plata facturilor.
De ce ei nu fură contorul
Încercări de fraudă au avut şi cehii. E în natura umană să încerce să păcălească sistemul, recunosc preşedinţii de cooperative. „Am avut un administrator care era nemulţumit de facturile mari la încălzire, şi s-a gândit să aplatizeze ţeava de căldură cu ciocanul, ca să vină mai puţină căldură. Dacă a văzut că n-a mers, a închis vana de la subsolul blocului. Când veneau vecinii la el să reclame că e frig, el se dezbrăca în maieu şi le spunea: da? Cum e frig, că la mine nu e!“, povesteşte amuzat Ryba din peripeţiile cooperativei.
Legislativul din Cehia a gândit, însă, înainte, astfel de scenarii, aşa că a prevăzut şi antidotul.
Dacă încerci să păcăleşti repartitorul sau contorul, legea spune că vei plăti cu 60% mai mult decât factura medie de cădură, pe apartament, din blocul tău, şi de trei ori mai mult decât consumul maxim înregistrat în bloc, la apă. „În primul an, după ce le-am instalat, au fost câteva zeci de încercări de fraudare, dar s-au lăsat păgubaşi când au văzut că sunt prinşi şi puşi să plătească“, explică preşedintele Kapsa.
DEOSEBIRI LEGISLATIVE
Legea lor are 10 pagini, a noastră 89, la ei a mers, la noi nu
Circulara 372/2001 a Ministerului pentru Dezvoltare Locală din Cehia reglementează sistemul de calcul şi plată a energiei termice la ei. La noi există o legislaţie stufoasă, nişte norme ale ANRSC, dar multe dintre situaţii sunt nereglementate.
> Perioada de calcul a facturii la căldură: la ei 12 luni, la noi lunar. Practic, facturile mari de iarnă sunt diminuate prin împărţirea costurilor pe toate cele 12 luni. - Cota comună este la ei de 40-50%, ca şi în legislaţia germană, deoarece se consideră că această prevedere descurajează eventualele tentaţii de fraudare a sistemului. La noi, din cauza apartamentelor cu centrală proprie, cota comună este de maximum 10-15%, restul de 90% din cheltuieli fiind împărţite pe apartamente.
> Metoda de verificare a repartizării costurilor la consumatorii finali cu contoare sau repartitoare la noi nu e reglementată. În schimb, la ei diferenţele de costuri între apartamente, ce revin pe metru pătrat, nu au voie să depăşească valoarea de 40% faţă de media de calcul dintr-o perioadă stabilită prin lege. Dacă apar astfel de diferenţe înseamnă că cineva fraudează sistemul.
> Citirea contoarelor şi a repartitoarelor se face la ei cel puţin o dată pe an, la sfârşitul perioadei de calcul, la noi se face lunar, în sezonul de încălzire.
> Plata anticipată la noi nu există, în timp ce la ei consumatorul plăteşte lunar o cotă egală, iar la finele perioadei de calcul plăteşte sau primeşte diferenţele.
> Separarea pauşală a facturilor pe costuri de încălzire şi costuri de apă caldă, atunci când nu există contoare, se face la ei astfel: 60% costuri de încălzire, 40% de apă caldă. La noi sunt 80% costuri de încălzire şi 20% de apă caldă.
> Repartizarea costurilor e trimisă direct către consumatorul final la ei, iar la noi ajunge la administratorul blocului.
> Termenul de înaintare a reclamaţiilor referitoare la calculele de repartizare e de maximum 21 de zile la ei. La noi unii reclamă şi după doi ani.
> Legislaţia lor e extrem de concisă şi simplă, are 9 articole şi 3 anexe pe 10 pagini. La noi legislaţia e stufoasă, cu formule fără rost, are 89 de articole şi 3 anexe care se întind pe 89 de pagini.
Sursa articolului: www.evz.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)