Bugetul Asociatie de Proprietari se afişează la avizier

La începutul fiecărui an asociațiile de proprietari au obligaţia să aprobe, în adunarea generală, bugetul de venituri şi cheltuieli.

Prin constituirea şi gestionarea bugetului propriu, asociaţia de proprietari asigură activitatea curentă pentru deservirea proprietarilor membri ai asociaţiei, întreţinerea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune şi asigurarea condițiilor optime pentru conviețuirea în comun.

Bugetul este documentul care ilustrează modul în care asociaţia îşi gestionează fondurile de-a lungul unui an calendaristic.

Comitetul executiv al asociaţiei de proprietari întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi pregăteşte desfăşurarea adunărilor generale.

Toate deciziile care implică în orice fel fondurile asociaţiei trebuie adoptate în adunarea generală a asociaţiei de proprietari.

Atât veniturile cât şi cheltuielile asociaţiei trebuie explicate, clarificate şi discutate de proprietari şi aprobate în adunarea generală pentru a fi apoi puse în aplicare. Numai astfel proprietarii vor accepta plata cheltuielilor şi vor urmării modul de utilizare a veniturilor.

Aceste hotărâri nu pot fi adoptate doar de comitetul executiv şi nu pot fi impuse de preşedinte, comitet, administrator sau orice alt proprietar.

După aprobarea în adunarea generală, bugetul asociaţiei devine documentul fundamental de organizare a gestiunii asociaţiei. El trebuie afişat la loc vizibil.

Orice proprietar are dreptul de a fi informat în orice moment asupra conţinutului bugetului şi a modului de gestionare a acestuia. Acest drept este consfinţit de statutul asociaţiei şi reprezintă o procedură normală de responsabilitate şi trasparenţă faţă de membrii asociaţiei.

Ce obligatii au asociatiile de proprietari

Asociațiile de proprietari au anumite obligatii pe care trebuie sa le indeplineasca la inceputul anului, se arata intr-un comunicat de presa al Ligii Asociatiilor de Proprietari Habitat remis AvocatNet.ro. In cazul in care nu realizeaza aceste obligatii, asociatiile risca amenzi de pana la 3.000 lei.

Potrivit Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si HG nr. 1588/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 230/2007 asociatiile de proprietari au o serie de obligatii, care trebuie indeplinite la inceputul fiecarui an, se precizeaza intr-un comunicat al Ligii Asociatiilor de Proprietari Habitat, remis recent redactiei. Acestea se aplica si in 2014.

Astfel, asociatiile de proprietari sunt obligate ca in primul trimestru al anului sa organizezeadunarea generala ordinara, care trebuie convocata de presedintele sau de comitetul executiv al asociatiei.

Atentie! Neconvocarea adunarii generale ordinare, cel putin o data pe an, in primul trimestru, de catre presedintele sau de comitetul executiv al asociatiei de proprietari, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 3.000 lei.

In acelasi timp, proprietarii trebuie anuntati referitor la data adunarii generale cu cel putin sapte zile inainte ca aceasta sa aiba loc, inclusiv cu privire la ordinea de zi a adunarii generale. Anuntul trebuie afisat intr-un loc vizibil sau informarea se va realiza pe baza de tabel nominal convocator.

Adunarea generala a asociatiei de proprietari poate adopta hotarari, daca majoritatea proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari sunt prezenti personal sau prin reprezentant legal, mentioneaza Liga Asociatiilor de Proprietari Habitat. Daca nu este intrunit cvorumul necesar de jumatate plus unu, adunarea va fi suspendata si reconvocata in termen demaximum 10 zile de la data primei convocari. La adunarea generala reconvocata, daca exista dovada ca toti membrii asociatiei de proprietari au fost convocati, hotararile pot fi adoptate, indiferent de numarul membrilor prezenti, prin votul majoritatii acestora.

Conform sursei citate, dovada convocării si reconvocării o constituie afișul de la avizier si tabelul nominal convocator cu semnături.

Aceeași sursa mai precizează ca procesul verbal al adunării generale se aduce la cunoștința tuturor membrilor asociatiei de proprietari.

De asemenea, hotararile adunarii generale a asociatiei de proprietari sunt obligatorii si pentru proprietarii din condominiu care nu au fost prezenti la adunarea generala, precum si pentru proprietarii care nu sunt membri ai asociatiei de proprietari.

Pentru adoptarea hotararilor in adunarea generala a asociatiei de proprietari ca trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte:

• fiecare proprietar are dreptul la un vot pentru proprietatea sa;
• pentru hotararile cu privire la stabilirea fondurilor de investitii pentru consolidare, reabilitare si modernizare, votul fiecarui proprietar are o pondere egala cu cota-parte din proprietatea comuna;
• proprietarul poate fi reprezentat in adunarea generala de catre un membru al familiei sau de catre un alt reprezentant care are o imputernicire scrisa si semnata de catre proprietarul in numele caruia voteaza;
• un membru al asociatiei de proprietari poate reprezenta unul sau mai multi membri absenti, daca prezinta imputernicire semnata de catre proprietarii in numele carora voteaza;
• in cazul unui vot paritar, votul presedintelui asociatiei de proprietari este decisiv.

Pe ordinea de zi a sedintei adunarii generale vor trebui incluse, in mod obligatoriu:

• analiza si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli,
• stabilirea fondurilor de rulment si reparatii,
• remuneratia conducerii asociatiei,
• prezentarea situatiei restantierilor din cadrul asociatiei si masurile luate,
• situatia platilor catre furnizorii de servicii,
• raportul cenzorului,
• modalitatea de repartizare a diferențelor de apa.

Daca o hotărâre a adunării generale este contrara legii, statutului sau acordului de asociere a asociatiei de proprietari ori este de natura sa producă daune intereselor proprietarilor, acestia pot ataca in justitie respectiva hotarare, in termen de 45 de zile de la adoptarea acesteia.

Important! Actionarea in justitie nu intrerupe executarea hotararii decat in cazul in care instanta dispune suspendarea acesteia.

Pe langa obligatia convocarii adunarii generale la inceputul fiecarui an, asociațiile de proprietari trebuie sa aprobe in cadrul adunarii bugetul de venituri si cheltuieli.

Comitetul executiv al asociației de proprietari va întocmi proiectul bugetului de venituri.

Atentie! Toate deciziile care implica in orice fel fondurile asociatiei trebuie adoptate in adunarea generala a asociației de proprietari. Atât veniturile cât si cheltuielile asociației trebuie explicate, clarificate și discutate de proprietari și aprobate in adunarea generala pentru a fi apoi puse in aplicare. Doar in aceste condiții proprietarii vor accepta plata cheltuielilor si vor urmării modul de utilizare a veniturilor. Dupa aprobarea in adunarea generala, bugetul asociatiei devine documentul fundamental de organizare a gestiunii asociatiei si trebuie afisat la loc vizibil.

Reparatiile la terasă, subsol şi lift trebuie suportate de toţi proprietarii

Remedierile la terasă, subsol şi lift trebuie suportate de toţi proprietarii, indiferent de etajul la care locuiesc.

Deşi locatarii contribuie la un fond de reparaţii anual, atunci când se strică ceva în bloc, plăteşte, de multe ori, doar proprietarul direct afectat. Marea problemă a celor de la ultimul etaj este starea precară a acoperişului, care este un spaţiu comun, la fel ca subsolul sau liftul. Cei care suportă cheltuielile comune din buzunarul propriu își pot recupera diferența de bani în instanță.

1. Reparaţiile la terasă, în grija celor de la ultimul etaj. "Locuiesc la ultimul etaj, iar terasa blocului este într-o stare jalnică. Apa a început să se infiltreze în tavan şi pereţi, ajungând la unele apartamente de la etajul 3. Ne plângem de trei ani, dar pe proprietarii de la etajele inferioare nu îi interesează. Fond de reparaţii nu există, fosta administratoră a decis singură folosirea lui în alt scop", se plânge o bucureşteancă. 

Cazul ei nu este singular. Mulți proprietari, disperaţi că le intră apa în casă, s-au apucat să repare pe cont propriu terasa în speranţa că vor recupera banii de la asociaţie, lucru care, de obicei, nu se întâmplă. Conform legii 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aceste reparaţii reprezintă o cheltuială comună ce se repartizează la toţi proprietarii în funcţie de cota indiviză, indiferent de etaj. Cei care au plătit din buzunar reparaţia pot chema în judecată asociaţia, dar şi pe coproprietarii care au refuzat plata. 

2. Mizeria de la subsol. "Subsolul blocului în care locuiesc este inundat şi plin de mizerie. Asociaţia nu ia nicio măsură, nu are bani", spune C.L., din Caracal. Administratorul este însă obligat să verifice starea instalaţiilor comune şi să contacteze o firmă în acest sens. Şi aceasta este o cheltuială comună şi trebuie suportată de toţi vecinii. 

3. Defecţiuni la lift, plă­tite exclusiv de vecinii de palier. "Locuiesc la etajul 10 al unui bloc din Bucureşti. Liftul de la etajul nostru a avut o defecţiune, pentru care am plătit doar noi, vecinii de pe palier", e nemulţumită o bu­cu­reşteancă. Conform legii, reparaţiile la lift sunt o chel­tuială ce se repartizează proporţional fiecărui proprietar. Reprezentanţii asociaţiei- preşedintele, administratorul şi cenzorii- pot fi traşi la răspundere în instanţă pentru abuzuri, iar diferenţa de bani, recuperată. 

"Ne plângem că ne intră apa în casă, dar fond de reparaţii nu avem. Administratora a decis singură folosirea lui în alt scop." A. L., locatar

Ţevile, bun comun doar pentru unii 

"La subsolul blocului, s-a făcut o lucrare de separare a ţevilor pentru apă rece şi caldă. Una din ele s-a spart şi administratorul mi-a trimis instalatorul la uşă să mă descurc cu el. A trebuit să plătesc eu materialele şi manopera, pentru că nu mai aveam apă caldă", reclamă C. B. din Bucureşti. Administratorii profită, de cele mai multe ori, de urgenţa situaţiei şi plaseză cheltuielile proprietarului afectat, deşi spațiul este comun, iar cheltuiala se împarte între toți proprietarii. 

Locatarul care a plătit singur reparația îi poate chema în judecată pe reprezentanții asociației de proprietari, dar și pe ceilalți vecini care au refuzat să contribuie. Diferențele de bani se pot recupera în instanță dor dacă aveți chitanță pentru lucrările efectuate. 

Sursa: Evz.ro

Terasa blocului - proprietate comuna

in proprietatea comună fac parte toate părţile dintr-o clădire aflată în proprietate care nu sunt apartamente şi care sunt destinate folosirii în comun de către toţi proprietarii din acea clădire. Proprietatea comună este indivizibilă şi este deţinută de proprietarii apartamentelor individuale, conform cotelor calculate. Proprietatea comună include toate părţile proprietăţii care sunt în folosinţă comună inclusiv, în cazul de faţă, terasa blocului.

Astfel, art. 649 alin. 1, punctul b din Noul Cod Civil reglementează că sunt considerate părţi comune ce fac obiectul coproprietăţii forţate, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel: ”fundaţia, curtea interioară, structura, structura de rezistenţă, pereţii perimetrali şi despărţitori dintre proprietăţi şi/ sau spaţiile comune, acoperişul, terasele, scările şi casa scărilor, holurile, pivniţele şi subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apă, centralele termice proprii şi ascensoarele.”

Toate drepturile şi obligaţiile proprietarilor se regăsesc enumerate în Capitolul III al Legii nr. 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările şi completările ulterioare, dar şi la art. 12 din Normele de aplicare ale Legii nr. 230/2007.

Totodată, subliniem că, în conformitate cu prevederile art. 32 alin. 3 din H.G. nr. 1588/2007 privind Normele de aplicare ale Legii nr. 230/2007, nici un proprietar de apartament sau de spaţiu cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă nu va fi exceptat de la obligaţia de a contribui la plata cheltuielilor comune, ca urmare a renunţării la folosirea unei părţi din proprietatea comună, a abandonării apartamentului sau a spaţiului cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă or în alte situaţii.

Art. 44 din acelaşi act normativ instituie faptul că acele “cheltuieli pe cota-parte indiviză de proprietate reprezintă cheltuielile asociaţiei cu privire la proprietatea comună, cu privire la: fondul sau fondurile pentru lucrări de întreţinere, service, reparaţii şi, după caz, de consolidare, reabilitare, eficienţă energetică, modernizare la părţile de construcţii şi instalaţii aflate în şi pe proprietatea comună, astfel cum este descrisă în cartea tehnică a construcţiei şi în acordul de asociere: subsolul; conductele de distribuţie şi coloanele instalaţiilor de apă, canalizare, încălzire, energie electrică; casa scării; podul; spălătoria; uscătoria; terasa; ascensorul; intenfonul (...).“

Cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate se repartizează proporţional cu cota-parte indiviză de proprietate din proprietatea comună a fiecărui proprietar, calculată în funcţie de suprafeţele utile ale tuturor apartamentelor şi ale spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă.

Prin urmare, cheltuielile ce se impun pentru reparaţia terasei blocului reprezintă o cheltuială comună ce se repartizează la toţi proprietarii în funcţie de cota indiviză, indiferent de etaj, de către asociaţia de proprietari, iar în cazul în care există coproprietari care refuză efectuarea plăţii ce li se cuvine, cei care au plătit şi pentru aceştia din urmă îi pot acţiona în instanţă pentru recuperarea acestor sume de bani.

Sursa: ziaruldeiasi.ro

Pentru oferta hidroizolatie terasa boc: Hidroizolatii profesionale

Proiect de lege care prevede contorizarea individuală a căldurii în toate apartamentele.

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) lucrează la un proiect de lege care prevede contorizarea individuală a căldurii în toate apartamentele. Pentru a se ajunge la acest lucru însă, se va interzice închiderea caloriferelor.

Conform informaţiilor primite de la ANRSC, proiectul de contorizare individuală a apartamentelor este în discuţie de mai mult timp. Este vorba despre înlocuirea repartitoarelor, care s-au dovedit o afacere proastă pentru cei care le au în casă. În foarte multe cazuri, aceste aparate, care nu măsoară consumul, ci îi fac o repartiţie, au mărit factura. Adică, una peste alta, afacerea repartitoarelor s-a dovedit o cacealma. Acum se vrea modificarea legislaţiei, în sensul că se vor scoate repartitoarele şi se vor monta contoare de apartament pentru căldură. Desigur, alţi bani, altă distracţie.

«Nu putem nega sau confirma informaţiile»

Apare însă o problemă: proiectul de lege prevede să i se interzică proprietarului de apartament să închidă caloriferele. De ce? Conform reprezentanţilor Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat, cei care închid caloriferele ar fi un fel de hoţi de căldură din apartamentele vecine. Adică, acela care închide caloriferul pentru a face economie fură, de fapt, energie calorică, prin perete, din apartamentele vecine. Mai mult, atunci când cineva pleacă de acasă şi închide robinetul, vecinii suferă din cauza lui, pentru că au pereţii reci şi trebuie să consume mai multă energie pentru a se încălzi. Am cerut lămuriri de la ANRSC despre modul în care legea îi va putea dicta proprietarului de apartament câtă căldură să aibă în casă şi câtă nu, dar, în mod straniu, am primit următorul răspuns: “Nu putem confirma sau nega informaţiile despre acest proiect de lege!”.

Mai mult: Libertatea.ro