Reparatiile la terasă, subsol şi lift trebuie suportate de toţi proprietarii

Remedierile la terasă, subsol şi lift trebuie suportate de toţi proprietarii, indiferent de etajul la care locuiesc.

Deşi locatarii contribuie la un fond de reparaţii anual, atunci când se strică ceva în bloc, plăteşte, de multe ori, doar proprietarul direct afectat. Marea problemă a celor de la ultimul etaj este starea precară a acoperişului, care este un spaţiu comun, la fel ca subsolul sau liftul. Cei care suportă cheltuielile comune din buzunarul propriu își pot recupera diferența de bani în instanță.

1. Reparaţiile la terasă, în grija celor de la ultimul etaj. "Locuiesc la ultimul etaj, iar terasa blocului este într-o stare jalnică. Apa a început să se infiltreze în tavan şi pereţi, ajungând la unele apartamente de la etajul 3. Ne plângem de trei ani, dar pe proprietarii de la etajele inferioare nu îi interesează. Fond de reparaţii nu există, fosta administratoră a decis singură folosirea lui în alt scop", se plânge o bucureşteancă. 

Cazul ei nu este singular. Mulți proprietari, disperaţi că le intră apa în casă, s-au apucat să repare pe cont propriu terasa în speranţa că vor recupera banii de la asociaţie, lucru care, de obicei, nu se întâmplă. Conform legii 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aceste reparaţii reprezintă o cheltuială comună ce se repartizează la toţi proprietarii în funcţie de cota indiviză, indiferent de etaj. Cei care au plătit din buzunar reparaţia pot chema în judecată asociaţia, dar şi pe coproprietarii care au refuzat plata. 

2. Mizeria de la subsol. "Subsolul blocului în care locuiesc este inundat şi plin de mizerie. Asociaţia nu ia nicio măsură, nu are bani", spune C.L., din Caracal. Administratorul este însă obligat să verifice starea instalaţiilor comune şi să contacteze o firmă în acest sens. Şi aceasta este o cheltuială comună şi trebuie suportată de toţi vecinii. 

3. Defecţiuni la lift, plă­tite exclusiv de vecinii de palier. "Locuiesc la etajul 10 al unui bloc din Bucureşti. Liftul de la etajul nostru a avut o defecţiune, pentru care am plătit doar noi, vecinii de pe palier", e nemulţumită o bu­cu­reşteancă. Conform legii, reparaţiile la lift sunt o chel­tuială ce se repartizează proporţional fiecărui proprietar. Reprezentanţii asociaţiei- preşedintele, administratorul şi cenzorii- pot fi traşi la răspundere în instanţă pentru abuzuri, iar diferenţa de bani, recuperată. 

"Ne plângem că ne intră apa în casă, dar fond de reparaţii nu avem. Administratora a decis singură folosirea lui în alt scop." A. L., locatar

Ţevile, bun comun doar pentru unii 

"La subsolul blocului, s-a făcut o lucrare de separare a ţevilor pentru apă rece şi caldă. Una din ele s-a spart şi administratorul mi-a trimis instalatorul la uşă să mă descurc cu el. A trebuit să plătesc eu materialele şi manopera, pentru că nu mai aveam apă caldă", reclamă C. B. din Bucureşti. Administratorii profită, de cele mai multe ori, de urgenţa situaţiei şi plaseză cheltuielile proprietarului afectat, deşi spațiul este comun, iar cheltuiala se împarte între toți proprietarii. 

Locatarul care a plătit singur reparația îi poate chema în judecată pe reprezentanții asociației de proprietari, dar și pe ceilalți vecini care au refuzat să contribuie. Diferențele de bani se pot recupera în instanță dor dacă aveți chitanță pentru lucrările efectuate. 

Sursa: Evz.ro

"Cine repară terasa blocului?”. Reparaţiile la care trebuie să contribuie toți locatarii

Remedierile la terasă, subsol şi lift trebuie suportate de toţi proprietarii, indiferent de etajul la care locuiesc.

Deşi locatarii contribuie la un fond de reparaţii anual, atunci când se strică ceva în bloc, plăteşte, de multe ori, doar proprietarul direct afectat. Marea problemă a celor de la ultimul etaj este starea precară a acoperişului, care este un spaţiu comun, la fel ca subsolul sau liftul. Cei care suportă cheltuielile comune din buzunarul propriu își pot recupera diferența de bani în instanță.

1. Reparaţiile la terasă, în grija celor de la ultimul etaj. "Locuiesc la ultimul etaj, iar terasa blocului este într-o stare jalnică. Apa a început să se infiltreze în tavan şi pereţi, ajungând la unele apartamente de la etajul 3. Ne plângem de trei ani, dar pe proprietarii de la etajele inferioare nu îi interesează. Fond de reparaţii nu există, fosta administratoră a decis singură folosirea lui în alt scop", se plânge o bucureşteancă.

Cazul ei nu este singular. Mulți proprietari, disperaţi că le intră apa în casă, s-au apucat să repare pe cont propriu terasa în speranţa că vor recupera banii de la asociaţie, lucru care, de obicei, nu se întâmplă. Conform legii 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aceste reparaţii reprezintă o cheltuială comună ce se repartizează la toţi proprietarii în funcţie de cota indiviză, indiferent de etaj. Cei care au plătit din buzunar reparaţia pot chema în judecată asociaţia, dar şi pe coproprietarii care au refuzat plata.

2. Mizeria de la subsol. "Subsolul blocului în care locuiesc este inundat şi plin de mizerie. Asociaţia nu ia nicio măsură, nu are bani", spune C. L., din Caracal. Administratorul este însă obligat să verifice starea instalaţiilor comune şi să contacteze o firmă în acest sens. Şi aceasta este o cheltuială comună şi trebuie suportată de toţi vecinii.

3. Defecţiuni la lift, plă­tite exclusiv de vecinii de palier. "Locuiesc la etajul 10 al unui bloc din Bucureşti. Liftul de la etajul nostru a avut o defecţiune, pentru care am plătit doar noi, vecinii de pe palier", e nemulţumită o bu­cu­reşteancă. Conform legii, reparaţiile la lift sunt o chel­tuială ce se repartizează proporţional fiecărui proprietar. Reprezentanţii asociaţiei- preşedintele, administratorul şi cenzorii- pot fi traşi la răspundere în instanţă pentru abuzuri, iar diferenţa de bani, recuperată.

La fel si lucrările de reparații la fațada blocului, sunt tot lucrari comune ce se suporta de toti proprietarii. Apelati la alpinisti utilitari.



Ţevile, bun comun doar pentru unii

"La subsolul blocului, s-a făcut o lucrare de separare a ţevilor pentru apă rece şi caldă. Una din ele s-a spart şi administratorul mi-a trimis instalatorul la uşă să mă descurc cu el. A trebuit să plătesc eu materialele şi manopera, pentru că nu mai aveam apă caldă", reclamă C. B. din Bucureşti. Administratorii profită, de cele mai multe ori, de urgenţa situaţiei şi plaseză cheltuielile proprietarului afectat, deşi spațiul este comun, iar cheltuiala se împarte între toți proprietarii. Locatarul care a plătit singur reparația îi poate chema în judecată pe reprezentanții asociației de proprietari, dar și pe ceilalți vecini care au refuzat să contribuie. Diferențele de bani se pot recupera în instanță dor dacă aveți chitanță pentru lucrările efectuate.

Sursa: Evz.ro

Pentru hidroizolatii terase bloc, recomandam : Specialistii in hidroizolatii

Legea 230/2007 - asociatii de proprietari

Consultați aici textul integral al legii 230/2007

Guvernul a aprobat, la 19 decembrie anul trecut, mult asteptatele norme metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari. Pentru a oferi lamuriri legate de continutul acestora l-am invitat ieri la redactie pe Mihai Mereuta, presedintele Ligii Habitat. Acesta a raspuns in direct la telefon intrebarilor primite de la cititori. Va prezentam cateva din cele mai interesante intrebari si raspunsuri.

Locuiesc intr-un bloc unde se fac incasari foarte mari din chirii. Acesti bani pot fi alocati locatarilor, ca ajutor pentru plata intretinerii?D P, Bucuresti

Acesti bani se folosesc numai pentru intretinerea si reparatia partilor comune. Ei nu pot fi acordati direct proprietarilor.

In noile norme s-a pus si problema platii liftului de catre cei care locuiesc la parter si la etajul 1? E M, Bucuresti

Noile norme lamuresc si plata liftului. Astfel, asociatia poate hotari in adunarea generala sa va scuteasca numai de la plata energiei electrice utilizate de ascensor, nu si de la cheltuielile de intretinere ale acestuia.

Noi i-am dat administratorului formularul pentru apometre, dar acesta s-a pierdut
si au fost trecuti automat la intretinere cu 5 mc de apa pe fiecare persoana. E corect?
G P, Bucuresti

Da, norma pausala la apa rece este de 5 mc, dar o data cu depunerea indexului pe luna urmatoare putea fi facuta o recalculare. Acest lucru nu este insa obligatoriu, ci optional, in urma unei hotarari a adunarii generale. In cazul in care nu puteti dovedi ca ati depus formularul nu aveti ce face.

Am un apartament cu peretii in exterior si am repartitoare. Am dreptul la o reducere la intretinere?
E T, Iasi

Apartamentele defavorizate au dreptul la aplicarea unor coeficienti de reducere. Pentru a afla acesti coeficienti trebuie sa va adresati adunarii generale si firmei care presteaza serviciul de repartizare.

Cum se calculeaza cota parte indiviza? Administratorul nostru nu pune la socoteala toata partea utila din bloc. N F, Bucuresti

Calculul cotei indivize se face impartind suprafata utila a apartamentului la suma suprafetelor utile din intreg imobilul, inclusiv a celor cu alta destinatie decat de locuit.

Sursa: www.libertatea.ro

Cine strica liftul este obligat sa plateasca!

Eu si alti patru proprietari am fost obligati sa suportam costul ultimei reparatii a ascensorului, fapt motivat prin aceea ca noi ne renovam atunci apartamentele.
Ion Popescu, Bucuresti

O astfel de masura e si corecta, si legala in conditiile in care cei cinci proprietari au utilizat ascensorul pentru cararea unor materiale grele, dincolo de darele de ipsos, huma sau var, implicit traficul lucratorilor constructori. S-a aplicat principiul “cine strica plateste”, ascensorul defectandu-se printr-o utilizare necorespunzatoare a sa. Ar fi fost justificata si o penalizare suplimentara pentru scoaterea din circulatie a liftului cateva zile si obligarea vecinilor sa utilizeze scarile.