Se afișează postările cu eticheta proprietate comuna. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta proprietate comuna. Afișați toate postările

21 iulie 2016

Pot renunța debranșații la cheltuielile de reparatii efectuate la țevile proprietate comuna?

Instituția proprietății comune este reglementata prin Codul Civil (articolele 631-686),

Astfel, sunt considerate părți comune:
* fundația, curtea interioara, structura, structura de rezistenta, pereții perimetrali și despărțitori dintre proprietăți si/sau spatiile comune, acoperișul, terasele, scările și casa scărilor, holurile, pivnițele și subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apa, centralele termice proprii și ascensoarele;

Conform H.G. 1588/2007 Art. 32 (3) Nici un proprietar de apartament sau de spațiu cu alta destinație decât aceea de locuința nu va fi exceptat de Ia obligația de a contribui Ia plata cheltuielilor comune, ca urmare a renuntarii Ia folosirea unei parti din proprietatea comuna, a abandonării apartamentului sau a spațiului cu alta destinație decât aceea de locuință ori in alte situații.

Iar renunțarea la cota-parte nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spațiului care constituie bunul principal;

Conform prevederilor legale, fiecare coproprietar suporta cheltuielile legate de întreținerea, repararea si exploatarea părților comune, in proporție cu cota sa parte;

Asa cum rezulta din prevederile legale, dacă v-ați debransat de la gaze, energie termica, etc, nu puteti renunța la proprietatea comună si nici la cheltuielile efectuate pentru întreținerea, repararea si exploatarea instalațiilor aparținând proprietății comune.

28 iunie 2014

"Cine repară terasa blocului?”. Reparaţiile la care trebuie să contribuie toți locatarii

Remedierile la terasă, subsol şi lift trebuie suportate de toţi proprietarii, indiferent de etajul la care locuiesc.

Deşi locatarii contribuie la un fond de reparaţii anual, atunci când se strică ceva în bloc, plăteşte, de multe ori, doar proprietarul direct afectat. Marea problemă a celor de la ultimul etaj este starea precară a acoperişului, care este un spaţiu comun, la fel ca subsolul sau liftul. Cei care suportă cheltuielile comune din buzunarul propriu își pot recupera diferența de bani în instanță.

1. Reparaţiile la terasă, în grija celor de la ultimul etaj. "Locuiesc la ultimul etaj, iar terasa blocului este într-o stare jalnică. Apa a început să se infiltreze în tavan şi pereţi, ajungând la unele apartamente de la etajul 3. Ne plângem de trei ani, dar pe proprietarii de la etajele inferioare nu îi interesează. Fond de reparaţii nu există, fosta administratoră a decis singură folosirea lui în alt scop", se plânge o bucureşteancă.

Cazul ei nu este singular. Mulți proprietari, disperaţi că le intră apa în casă, s-au apucat să repare pe cont propriu terasa în speranţa că vor recupera banii de la asociaţie, lucru care, de obicei, nu se întâmplă. Conform legii 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aceste reparaţii reprezintă o cheltuială comună ce se repartizează la toţi proprietarii în funcţie de cota indiviză, indiferent de etaj. Cei care au plătit din buzunar reparaţia pot chema în judecată asociaţia, dar şi pe coproprietarii care au refuzat plata.


2. Mizeria de la subsol. "Subsolul blocului în care locuiesc este inundat şi plin de mizerie. Asociaţia nu ia nicio măsură, nu are bani", spune C. L., din Caracal. Administratorul este însă obligat să verifice starea instalaţiilor comune şi să contacteze o firmă în acest sens. Şi aceasta este o cheltuială comună şi trebuie suportată de toţi vecinii.

3. Defecţiuni la lift, plă­tite exclusiv de vecinii de palier. "Locuiesc la etajul 10 al unui bloc din Bucureşti. Liftul de la etajul nostru a avut o defecţiune, pentru care am plătit doar noi, vecinii de pe palier", e nemulţumită o bu­cu­reşteancă. Conform legii, reparaţiile la lift sunt o chel­tuială ce se repartizează proporţional fiecărui proprietar. Reprezentanţii asociaţiei- preşedintele, administratorul şi cenzorii- pot fi traşi la răspundere în instanţă pentru abuzuri, iar diferenţa de bani, recuperată.

La fel si lucrările de reparații la fațada blocului, sunt tot lucrari comune ce se suporta de toti proprietarii. Apelati la alpinisti utilitari.



Ţevile, bun comun doar pentru unii

"La subsolul blocului, s-a făcut o lucrare de separare a ţevilor pentru apă rece şi caldă. Una din ele s-a spart şi administratorul mi-a trimis instalatorul la uşă să mă descurc cu el. A trebuit să plătesc eu materialele şi manopera, pentru că nu mai aveam apă caldă", reclamă C. B. din Bucureşti. Administratorii profită, de cele mai multe ori, de urgenţa situaţiei şi plaseză cheltuielile proprietarului afectat, deşi spațiul este comun, iar cheltuiala se împarte între toți proprietarii. Locatarul care a plătit singur reparația îi poate chema în judecată pe reprezentanții asociației de proprietari, dar și pe ceilalți vecini care au refuzat să contribuie. Diferențele de bani se pot recupera în instanță dor dacă aveți chitanță pentru lucrările efectuate.

Sursa: Evz.ro

Pentru hidroizolatii terase bloc, recomandam : Specialistii in hidroizolatii

21 februarie 2012

CCR spune stop mansardarii. Vanzarea proprietatii comune se poate face doar cu acordul unanim al proprietarilor

Blocaj, din nou, pe piata constructiilor de mansarde. Curtea Constitutionala a emis o decizie prin care legea ce permitea instrainarea partilor comune cu acordul a doua treimi din proprietarii unui bloc este declarata neconstitutionala.
Decizia poate ingreuna construirea de mansarde, in special din cauza celor care se opun sa isi vanda cota parte din proprietate.

Dupa ce, in 2010, Parlamentul stabilea ca, daca doua treimi dintre locatarii unui imobil semneaza ca sunt de acord ca peste terasa blocului sa se construiasca apartamente mansardate, santierul poate fi deschis, acum, Curtea Constitutionala ingreuneaza, din nou, intreg procesul. Parlamentul intervenise in 2010 cu aceasta modificare tocmai pentru ca era nevoie de unanimitate din partea proprietarilor, ceea ce fie oprea definitiv demersurile, fie le taragana.

Pe de alta parte, insa, avocatii dau dreptate Curtii Constitutionale: "decizia Curtii Constitutionale este logica, pentru ca, prin instrainarea spartilor comune cu acordul a doua treimi, se incalca dreptul la coproprietate", dupa cum spune avocatul Anton Trailescu.

Trailescu atrage atentia asupra modului in care trebuie sa se faca vanzarea partii comune, in asa fel incat sa se evite situatiile conflictuale. "Decizia de instrainare poate fi luata in cadrul unei sedinte a asociatiei de proprietari si fiecare isi poate exprima acordul printr-o semnatura pe un tabel. Vanzarea propriu-zisa a cotei parti se poate face numai prin acord individual dat in fata notarului", a explicat avocatul Anton Trailescu.

Ce facem cu "Gica Contra"?

Noua legea poate duce in situatiile in care, spre exemplu, dintr-o asociatie de 20 de proprietari, 19 ar vrea sa vanda terasa, dar sa existe un proprietar care sa refuze. Unii avocati sustin ca exista posibilitatea ca proprietarul aflat in minoritate sa fie chemat in judecata pentru "obligația de a face".

"Daca unul din locatari s-ar opune, s-ar putea merge in instanta. Dreptul e pana acolo unde se aduce atingere celuilalt. Daca unul dintre ei se opune fara un motiv temeinic, poate fi considerat un abuz de drept", a spus avocatul Maria Cimpu.

De aceeasi parere este si avocatul Radu Zandomeni, specializat in litigii civile. Avocatul sustine ca in instanta pot fi cantarite argumentele aduse de fiecare proprietar in parte, iar in cazul in care se dovedeste ca proprietarul care se opune nu are o motivatie intemeiata, judecatorul il poate obliga sa isi vanda partea de proprietate.

Avocatul Cristian Clipa, sustine, insa, ca un proprietar care refuza sa instraineze cota ce ii revine nu poate fi obligat de nimeni sa isi vanda proprietatea.

"Efectul acestei decizii a Curtii Constitutionale este ca niciun soi de hotarare de instrainare nu se mai poate face fara acordul tuturor proprietarilor. Nimeni nu poate fi obligat sa vanda un bun al sau, decat daca exista o prevedere legala expresa. Nu poate fi constrans pe cale judiciara pentru ca se aplica asa numita regula a unanimitatii: niciun act de dispozitie nu poate fi incheiat decat cu acordul tuturor proprietarilor. Pentru vanzare, e nevoie ca fiecare proprietar sa isi dea acordul in forma autentica", a spus Cristian Clipa.

Cu alte cuvinte, in cazul in care va gandeati ca o mansarda ar putea sa fie raspunsul la nevoile dumneavoastra locative, s-ar putea sa aveti de asteptat.

Multe asociatii de proprietari din Romania si-au renovat blocurile prin vanzarea terasei pentru construirea mansardelor. Practic, proprietarii cedau terasa blocului, in schimbul unor lucrari de intretinere a cladirii. Legea permitea ca decizia de vanzare a terasei blocului sa apartina majoritatii, respectiv doua treimi din proprietari. In urma proceselor din instanta cauzate de neintelegerile dintre proprietari, s-a solicitat admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) - (6) din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996.

Curtea Constitutionala a admis exceptia si a decis ca instrainarea partilor comune se poate face numai cu acordul expers al tuturor proprietarilor.

"Nu se mai poate hotari cu 2/3 din proprietari pentru vanzarea terasei in vederea construirii mansardei. Suntem obligati sa avem acordul tuturor proprietarilor", a spus presedintele Federatiei Asociatiilor de Locatari din Timisoara, Petru Olariu. 

Sursa: Ziare.com