Cât vom plăti pentru întreţinere în această iarnă?

S-a stabilit tariful la căldură pentru iarna aceasta. Bucureştenii vor plăti gigacaloria cu subvenţie, adică la o valoare de 169,88 de lei, după cum a decis în urmă cu două zile consiliul general al Capitalei.

Bucureştenii pot să răsufle uşuraţi. Nu vor plăti gigacaloria la valoarea întreagă, aşa cum a stabilit recent Guvernul, fiindcă Municipalitatea are fonduri pentru a acorda subvenţii şi în acest sezon rece. Primarul general Sorin Oprescu a anunţat acum două zile că majoritatea locuitorilor Capitalei vor plăti 169,88 de lei pentru o gigacalorie, şi nu 318, cât e valoarea întreagă. S-a făcut rost de bani pentru subvenţii, luându-se de la alte proiecte ale Municipalităţii, a mai declarat Oprescu. 

Oricum, faţă de iarna 2010- 2011, tot se va plăti mai mult, fiindcă valoarea gigacaloriei atunci era cu 45 de lei mai mică. Specialiştii în domeniu ne-au declarat că în acest sezon rece va fi o creştere de 36% la întreţinere. Libertatea vă spune cât veţi avea de plată în această iarnă. 

Mai mult: Libertatea.ro

Cât costă să-ţi montezi centrală în apartament

Bucureştenii care nu mai vor să se încălzească la comun şi vor să îşi regleze temperatura în apartament după bunul plac mai au la dispoziţie foarte puţin timp ca să se debranşeze.

Debranşările pot fi făcute numai până în momentul în care se începe furnizarea agentului termic către populaţie, iar caloriferele se vor încălzi atunci când temperatura de afară coboară, trei zile consecutiv, sub 10 grade Celsius. Regula este respectată în aproape toată ţara. Acordul scris al asociaţiei de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, avizul vecinilor de apartament, atât de pe orizontală cât şi de pe verticală, sunt alte condiţii care trebuie îndeplinite pentru montarea unui sistem individual de încălzire a locuinţei.

Nu vrei căldură deloc, nu te debranşează

Potrivit legii, dacă se intenţionează deconectarea numai a unor calorifere sau se cere debran şarea, fără a face dovada că sistemul de încălzire centralizat va fi înlocuit cu altul, proprietarul nu va primi acceptul.

"În procesul verbal al adunării generale se va consemna faptul că locatarii au înţeles că deconectarea corpurilor de încălzire conduce la scăderea confortului termic în acel apartament, iar costurile încălzirii pentru o locuinţă vor creşte", se mai specifică într-o hotărâre a Consiliului General al Capitalei, care reglementează cum şi când Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice aprobă debranşarea (RADET).

Cât te costă debranşarea

Experiment al poliţiştilor: câţi locatari deschid uşa hoţilor?

Poliţiştii au bătut la uşile oamenilor, spunând că sunt de la cablu sau de la Gaze. Au fost primiţi în case fără rezerve şi fără a le verifica nimeni identitatea

Poliţiştii hunedoreni au vrut să vadă dacă recomandările repetate pe care le-au făcut în ultimii ani referitoare la prevenirea furturilor din locuinţe şi-au făcut sau nu efectul. Au mers la mai multe scări de bloc din Deva, au sunat la interfon şi s-au prezentat ca lucrători la reţeaua de gaz, angajaţi ai televiziunii de cablu, sau distribuitori de pliante. A fost suficient ca uşa scării să le fie deschisă fără nicio problemă. La fel s-a întâmplat şi atunci când au bătut la uşile locatarilor. Fără să se uite pe vizor şi fără să fie cât de cât de precauţi, aceştia le-au deschis larg uşa. Au repetat "manevra" în nouă locuri diferite, iar de fiecare dată lucrurile au decurs la fel.

 

Poliţiştii hunedoreni spun că furturile din locuinţe sunt, foarte des, încurajate de imprudenţele comise de proprietari, de la deschiderea uşii scării fără nicio verificare prealabilă, până la persoanele străine lăsate să intre în casă fără să fie legitimate cu atenţie.

Citiţi mai mult: EVZ.ro

Fiţi atenţi de la cine închiriaţi apartamentul !

Aveti grijă ca atunci când vă luaţi o casa în chirie aceasta să nu aibă datorii din trecut, altfel veţi avea de suportat permanent stresul din partea administratorului pentru achitarea acelor restanţe. Pentru închiriere este bine de ales un apartament îngrijit, aparţinând unui proprietar serios. Închirierea se face în baza unui contract încheiat la notariat cu drepturi şi obligaţii clare pentru ambele părţi. Pentru protecţia părţilor, contractul trebuie să prevadă despăgubiri cu privire la nerespectarea obligaţiilor, iar pentru despăgubiri este indicat ca în contract să existe o clauză cu caracter de titlu executoriu pentru a se evita acţiunea în justiţie.

În mod normal, valoarea chiriei trebuie să cuprindă profitul proprietarului, taxele către stat şi costurile cu întreţinerea faţă de asociaţia de proprietari. În realitate, în România, chiria lunară reprezintă doar câştigul proprietarului, restul obligaţiilor fiind date de proprietar în sarcina chiriaşului.

Asociaţia cere despăgubiri

În cazul în care chiriaşul nu plăteşte întreţinerea, în faţa legii şi a asociaţiei de proprietari răspunderea este a proprietarului, care va fi acţionat în justiţie, dacă nu plăteşte, amiabil, restanţele. La rândul său, proprietarul va acţiona împotriva chiriaşului.

Mai mult: Utile | Libertatea.ro

Ţi-ai modificat apartamentul, rişti să nu primeşti despăgubiri în caz de dezastru!

Firmele de asigurări şi-au schimbat politica de acordare a poliţelor. Românii care locuiesc în zone inundabile sau cei care şi-au făcut modificări în apartamente ce afectează structura de rezistenţă a clădirii riscă să nu fie despăgubiţi de companiile, chiar dacă au o poliţă de asigurare obligatorie pentru casă.

La încheierea poliţei agentul de asigurare nu cere clientului autorizaţia de construcţie sau autorizaţii pentru modificările făcute în locuinţe. În schimb, la o eventuală pagubă din cauza riscului asigurat, este posibil ca firma de asigurări să refuze despăgubirea pe motiv că locuinţa este în zonă inundabilă, sau în cazurile în care au fost făcute modificări privind structura de rezistenţă a imobilului, spun firmele de asigurări, care nu vor să-şi assume riscuri prea mari.
 

Totuşi, unele companii de asigurări şi-au instruit agenţii să nu încheie poliţe obligatorii pentru locuinţele din zonele inundabile. Pe de altă parte, numărul poliţelor obligatorii pentru locuinţe emise până la 31 martie a depăşit 481.000 de contracte. "Portofoliul PAID de la sfârşitul lunii martie arată că au fost încheiate asigurări obligatorii pentru 5,74% din locuinţele din România, prin raportarea numărului total de poliţe la fondul locativ existent, de aproximativ 8,4 milioane de locuinţe", a declarat directorul general al PAID, Marius Bulugea.

Sursa: Libertatea.ro

Cumpărătorul isteţ de casă veche

Înainte de a cumpăra o locuinţă, orice cumpărător trebuie să verifice câteva aspecte, pentru a se asigura că nu va scoate mai mulţi bani din buzunar în viitor.

Preţul este unul dintre principalele criterii pe care le au în vedere cei care îşi caută o locuinţă. Însă, zona în care este amplasat imobilul reprezintă un alt criteriu de care e bine să ţinem cont. Elena şi Cristi voiau să îşi cumpere o locuinţă în toamna lui 2008, însă nu îşi permiteau ceva mai scump de 60.000 de euro. Au văzut numeroase locuinţe, iar unul dintre agenţi i-a dus la un bloc de pe o străduţă întunecată, la marginea cartierului Progresul. 

“Din maşina agentului, drumul ni s-a părut scurt şi simplu. Însă, scara blocului arăta jalnic, iar apartamentul, deşi era foarte spaţios, necesita reparaţii capitale. Am plecat pe jos, ca să vedem şi noi zona. Am avut noroc că a trecut un taxi pe acolo, căci şoferul ne-a zis că el ia rar comenzi în zonă”, povesteşte Elena. Nu s-au mai întors în zonă şi au continuat să locuiască în chirie. Acum se gândesc dacă să ia un credit prin “Prima casă”. Oricum, nu vor mai vedea apartamente situate în zone “proaste”, chiar dacă sunt foarte ieftine. 

Ce cheltuieli se plătesc pentru un apartament nelocuit?

Întrebare: Fiica mea, plecată din ţară de foarte mulţi ani, are un apartament. Nu locuieşte nimeni în el. Nu sunt lămurită într-o privinţă, aşa că aş vrea să ştiu care sunt cheltuielile comune pe care trebuie să le plătească în aceste condiţii. D. A., Hunedoara

Răspuns: Cheltuielile comune ce revin ca obligaţie proprietarului unui apartament nelocuit sunt: reparaţiile, fondul de reparaţii, cheltuielile administrative, inclusiv salarii, cu excepţia îngrijitorului, întreţinerea instalaţiilor comune (interfon, ascensor ş.a.), consumuri/pierderi comune (apă, căldură).

Sunt debranşat şi am centrală. S-a spart ţeava de căldură de la subsol. Sunt obligat să plătesc la asociaţie reparaţia? I. M., Buzău

Răspuns: Toate instalaţiile şi ţevile comune, din afara apartamentelor până la branşamentul blocului, sunt în coproprietatea tuturor locatarilor. De aceea, toate reparaţiile sunt în obligaţia proprietarilor. Debranşaţii pot fi scutiţi numai de la folosinţa instalaţiilor şi a ţevilor comune.

Bucurestenii, obligati sa renunte la centralele de apartament

Bucurestenii ar putea fi obligati sa renunte la centralele de apartament si sa se racordeze la sistemul centralizat de incalzire.

Potrivit unui proiect de hotarare, mai marii primariei Capitalei vor discuta aceasta posibilitate in vederea privatizarii RADET, programata pentru anul viitor.

Pentru a putea oferi garantii unui eventual investitor care ar dori sa cumpere Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice (RADET), primaria Capitalei vrea sa-i oblige pe cei care s-au debransat de la sistemul centralizat sa se reconecteze, dandu-le un termen intre trei si cinci ani, anunta Evenimentul Zilei.

Daca vor refuza sa faca asta, vor fi obligati sa foloseasca pentru incalzire doar sisteme care folosesc energie verde.

In fine, Capitala ar urma sa fie divizata in cel mult 15 zone de distributie a energiei termice, centralele urmand a fi si ele vandute sau concesionate "unuia sau mai multor operatori".

Desi nu au inscris in documentatie nicio posibilitate de despagubire a celor catorva sute de mii de bucuresteni, incurajati pana de curand sa-si monteze centrale de apartament, autorii proiectului au avut grija sa prevada si o taxa pe care acestia ar trebui sa o achite pentru reconectare: minimum 1.200 si maximum 3.500 de euro. 

 

Ce parere aveti dragi cititori despre aceasta decizie?