17 noiembrie 2012

Alegerea sistemului de încălzire

Deşi confortul termic este mai mic, căldura în sistem centralizat costă mai mult decât cea asigurată de centrala pe gaz. Plasmele cu infraroşii sunt scumpe, dar facturile sunt mici
Studii ale companiilor producătoare de instalaţii de încălzire estimează că, în ultimul deceniu, un milion de apartamente din cele 2,5 milioane existente în România au fost debranşate. În general, s-au păstrat calorifere şi s-au montat centrale cu gaze. În ultimii ani însă, au apărut şi alte variante de încălzire mai sofisticate, care presupun renunţarea la calorifere.
Căldură prin pardoseală şi plasme cu infraroşii

Încălzirea prin podea cu energie electrică (pe sub parchet sau gresie) oferă un confort termic înalt, spun producătorii. Instalaţia se opreşte automat când s-a atins temperatura setată şi astfel scad cu 30% pierderile de căldură. Factura lunară pentru o locuinţă de 70 mp (două camere) este cuprinsă între 200 şi 350 de lei, sumă pe care o plătiţi şi dacă aveţi centrală pe gaz. „Montajul costă 20 de euro/mp la imobilele în construcţie şi 30 de euro/mp la cele finalizate”, spune Dana Rulea, reprezentant al firmei Amass.

O altă variantă de încălzire este cea cu plasme cu raze infraroşii. „Sunt panouri radiante cu suprafaţa de sticlă, foarte puternice. Consumul de energie este destul de mic- 150-200 de lei este factura lunară la un apartament cu două camere”, precizează Roxana Gabor, reprezentant al firmei Aleroma. În plus, plasmele au şi efect de „curăţare” a aerului. Dezavantajul este că aveţi nevoie de câte o plasmă în fiecare cameră, iar costul acesteia ajunge la 1.750 de lei.
Astfel de instalaţii care nu au nevoie de combustibil gazos sunt recomandate şi de fluctuaţiile de preţ la energie electrică vs gaz, de-a lungul anilor. Dacă în 1995 un metru cub de gaz era 40 lei, peste 15 ani a ajuns la 12.800 lei. În contrast, preţul unui kilowatt/ oră era de 46 de lei, în 1995, pe când în 2010 ajunsese la 4.026 lei.

În ultimii ani, au apărut o serie de sisteme de încălzire moderne, cu cost de achiziţie bun, dar care încarcă factura. De exemplu, un radiator cu infraroşii pentru o cameră costă în jur de 300-400 de lei, însă la sfârşitul lunii trebuie să scoateţi sume exorbitante din buzunar. „Am cumpărat anul trecut două radiatoare. Am ţinut deschis unul câteva ore pe zi şi mi-a venit o factură de 900 de lei”, spune Nicoleta Lupu.
Convectorul electric, un alt sistem modern, costă în jur de 600 de lei, însă „mănâncă” multă energie. „Trebuie ţinut cam 10- 12 ore în priză, aşa că factura lunară poate ajunge să fie mai mare decât la încălzirea centralizată sau cu microcentrală. Sunt utile la birouri, în magazine", explică Roxana Gabor.
În categoria metodelor de veche generaţie intră şi centrala de apartament pe gaz. Cine are un astfel de sistem scoate din buzunar cam 250 de lei, în lunile friguroase.Montajul costă 1.500-2.000 lei.

Pentru căldura asigurată de CET, plătiţi o factură lunară de 300 de lei, pentru un apartament de două camere şi îngheţaţi în casă.


Sursa: EVZ.ro

4 noiembrie 2012

Viaţa la bloc, Întrebări şi răspunsuri

Care sunt condiţiile necesare pentru a primi ajutor de încălzire?

Răspuns
: Beneficiază de ajutor de încălzire cei care au venituri lunare pe membru de familie sub 786 de lei şi cei care locuiesc singuri şi au venituri sub 1.082 de lei, fie că sunt proprietari, fie că sunt chiriaşi.(2012 - 2013)

Închidere calorifer la bloc. Vreau să închid un calorifer, dar nu am repartitoare. Se poate?

Răspuns: Conform reglementărilor în vigoare, deconectarea parţială, numai a unor corpuri de încălzire din cadrul spaţiului cu destinaţie de locuinţă, fără montarea de repartitoare, este interzisă.

Ai vrea să poţi pune deoparte o sumă cât de mică, de la un salariu la altul? Se poate, dacă mai strângi cureaua la consumurile din casă. Noi îţi încredinţăm câteva trucuri ce te ajută în acest sens.
  • Spală autoturismul... în mod natural. Profită de zilele ploioase, lasă autoturismul afară, să-l cureţe bine apa de ploaie, şi rezervă-ţi timp doar ca să îl ştergi până când străluceşte.
  • Reglează temperatura. Temperatura din camera de zi şi din dormitor trebuie să fie undeva între 19 şi 22 de grade C, iar cea din baie, între 22 şi 24 de grade C. Dacă este mai cald de atât, îţi pui în pericol sănătatea şi... bugetul. Când pleci de acasă, setează caloriferele la temperaturi şi mai mici decât cele recomandate sau închide- le, pur şi simplu.
  • Instalează un termostat. Termostatul este un dispozitiv inteligent, cu ajutorul căruia poţi programa temperatura, dacă ai centrală de apartament; în funcţie de modul în care îl setezi, termostatul o- preşte automat căldura în orele când nu eşti acasă şi o reporneşte cu puţin timp înainte de întoarcerea ta.
  • Consumă mai puţin curent electric. Înlocuieşte becurile clasice cu becuri ecologice (acestea costă mai mult, dar au o durată de viaţă mult mai lungă şi consumă mai puţin curent); planifică-ţi principalele activităţi în prima parte a zilei, când beneficiezi de lumina naturală; când se întunecă, aprinde, în camerele în care nu stai, doar veioze sau lumini de gardă. Altă sursă de economie poate fi frigiderul: setează-l să răcească mai puţin decât astă- vară (riscul de a se strica alimentele este acum mult mai mic) şi vei reduce substanţial consumul de electricitate.
  • Astupă fisurile prin care intră aerul. Găurile minuscule prin care sunt trase cablurile din exterior în interior, ramele neetanşe ale uşilor sau ale ferestrelor pot fi astupate, ieftin şi rapid, folosind un tub cu spumă poliuretanică. Aerul circulă şi prin găurile practicate în perete, pentru instalarea aplicelor sau a prizelor: sigilează şi aceste surse de curenţi de aer.
  • Economiseşte apa de uz menajer. Repară ţevile fisurate şi robinetele care picură. Nu te lăsa amăgit(ă) că aceste scurgeri mici nu sunt înregistrate - strop cu strop, se pot pierde chiar şi câţiva litri pe zi!
Sursa: Libertatea.ro

29 octombrie 2012

Penalităţi abuzive la întreţinere?

Cum se calculează corect 
 
Legislaţia prevede două metode de calculare a penalităţilor. Una realizată de furnizori (societăţile de termoficare) şi a doua de către asociaţiile de locatari. În această ultimă variantă, din resursele administraţiei de bloc se plăteşte datoria pentru a se evita oprirea căldurii în tot imobilul. Apoi, se stabilesc penalităţi locatarului. Dar, în ambele cazuri, sumele adăugate la factură se stabilesc în nişte limite. Prima este de 0,2% pe zi din valoarea debitului.
 
„În Legea nr. 51/2006, a Serviciilor comunitare de utilităţi publice se prevede că neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage penalităţi”, ne-au precizat reprezentanţii RADET. Valoarea totală a penalităţilor nu va depăşi valoarea facturii. „Pe cale de consecinţă, RADET Bucureşti nu percepe penalităţi mai mari decît valoarea debitului”, ne-au mai precizat reprezentanţii societăţii.

Sursa: "EVZ.ro

28 octombrie 2012

Poti să rămâi în stradă dacă nu plăteşti întreţinerea!

Dacă au datorii la întreţinere mai vechi de trei luni, locatarii sunt notificaţi să evacueze locuinţele. În situaţia în care restanţierii sunt cazuri sociale, se pot cere ajutoare de urgenţă de la primărie.

Unul dintre cele mai scandaloase cazuri în care un locatar "a uitat" de plata întreţinerii este din Târgu-Mureş. Un bătrân nu şi-a plătit facturile din 1989 până în prezent, bazându-se pe calitatea sa de revoluţionar. Datoriile acumulate de acesta au ajuns la 100.000 de lei, astfel că întreg imobilul în care locuieşte a rămas fără apă caldă.
 
Sunt însă şi cazuri când preşedinţii de asociaţii trec la executarea datornicilor mai rapid. Este şi situaţia Elenei Manolache, proprietara unei garsoniere în zona Dristor din Capitală.
"Am fost plecată în străinătate şi am închiriat apartamentul. Chiriaşul îmi vira banii în cont, dar nu plătea facturile. După un an şi trei luni, când m-am întors în ţară, am văzut că locuinţa fusese scoasă la licitaţie. Nimeni nu mă anunţase şi nu cred că s-a precedat corect", spune şi bucureşteanca.

Două categorii de rău-platnici: săracii şi rău-voitorii
Mihai M. spune că trebuie totuşi să se facă distincţia între restanţieri. "Este categoria celor care au bani, dar nu vor să plătească. Unii au venituri de 1.700 de lei şi nu dau un leu la întreţinere. Aici ar trebui să se acţioneze rapid". În a doua situaţie, când restanţierii nu se ajung cu banii, "trebuie să se ceară la primărie ajutoare de urgenţă pentru acoperirea datoriilor", conchide specialistul.

Datornicii au lăsat un oraş fără termoficare

După ce populaţia a acumulat datorii record la societatea de termoficare de aproape 50 de milioane de euro, Apaterm Galaţi a intrat în faliment pentru că nu a mai putut să-şi plătească furnizorii. În acest caz, lichidatorul Insolv a trecut la scoaterea apartamentelor la licitaţie. Reprezentanţii Primăriei Galaţi spun însă că nu sunt de acord cu această metodă.
"Lichidatorul câştiga un procent de 7% din datoriile recuperate, aşa că era interesat să facă executări. Noi am atacat în instanţă şi am blocat acest procent. În această iarnă nu vor fi evacuaţi decât rău-platnicii din apartamentele aflate în proprietatea primăriei", ne-a explicat M. Costache, purtător de cuvânt al municipalităţii gălăţene.

Citiţi mai mult: EVZ.ro

19 septembrie 2012

Termoizolarea blocurilor, finantata de UE - conditiile impuse

Comisia Europeana va finanța lucrările de izolare termica a blocurilor, prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, conditia fiind insa ca in program sa fie incluse blocuri in care locuiesc persoane defavorizate si familii cu venituri reduse, iar proprietarii sa contribuie cu minimum 10% din suma.
Blocurile eligibile trebuie sa fi fost construite in intervalul 1950-1990, in municipiile reședință de județ și în Capitala, conform programului aprobat în ședința de miercuri a Guvernului.

Proiectul va beneficia de un buget total de 304 milioane euro, din care 150 milioane euro provin din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), iar 154 milioane euro reprezinta contribuția națională asigurata din bugetul de stat, bugetul autorităților locale și, la solicitarea Comisiei Europene, contribuții ale asociațiilor de proprietari, a anunțat ministrul Dezvoltării Regionale, Eduard Hellvig.

Datele prezentate de acesta arata ca peste 220.000 de apartamente au fost construite în aceasta perioada la nivel național, fără sa fie reabilitate termic.

Gradul de cofinanțare a fiecărui proiect depus va fi de 60% din FEDR si bugetul stat, restul fiind acoperit de autoritățile locale și asociațiile de proprietari.

  Contribuțiade 40% a autorităților locale și asociațiilor de proprietari va varia în funcție de veniturile persoanelor beneficiare. Astfel, dacă mai mult de jumătate dintre proprietari din clădirea supusa reabilitării termice au un venit mediu lunar pe membru de familie sub 150 euro, contribuția asociației locatari va fi de 10%, iar a autorității locale de 30%.

Daca mai mult de jumătate dintre proprietari au un venit mediu lunar pe membru de familie sub 350 euro, contribuția asociației de locatari va fi egala cu cea a autorității locale, respectiv 20%, iar dacă membrii asociației de locatari au un venit mediu net de 500 euro, contribuția asociației va fi de 30%, iar a autorității locale de 10%.

Proiectele vor putea fi depuse începând cu 15 octombrie, iar programul va fi funcțional de la 1 noiembrie 2012, în condițiile în care termenul de aprobare a unui proiect nu ar trebui sa depășească 30 de zile.

Proiectele vor fi aprobate după principiul "primul venit, primul servit", a spus ministrul, care a adăugat ca, în prezent, autoritățile pregătesc un program asemănător de creștere a performantei energetice pentru clădirile de interes și utilitate publica din învățământ si sănătate.

In condițiile în care se va dovedi un succes, programul va fi inclus si in exercițiul financiar 2012-2020 al Uniunii Europene, a mai spus ministrul Dezvoltării.

28 iunie 2012

Ilegalităţi sau abuzuri în cadrul asociaţiei de proprietari

Ai sesizat ilegalităţi sau abuzuri în cadrul asociaţiei de proprietari sau vrei să previi astfel de situaţii? cine poate face verificarea actelor şi a faptelor suspectate.

  • Cenzorul asociaţiei de proprietari. Important e să fie priceput în problematica asociaţiilor de proprietari şi să îşi facă treaba în mod conştiincios, prin verificarea actelor şi avizarea sau nu a acestora sub semnătură. Cenzorul transmite preşedintelui toate observaţiile sale scrise. 
  • Oricare dintre proprietarii din asociaţie poate sesiza în scris o ilegalitate, o anomalie preşedintelui asociaţiei de proprietari, căruia trebuie să-i relateze pe scurt cele constatate personal cu privire strict la banii din asociaţie sau despre proprietatea comună. Preşedintele va da, spre verificare, cenzorului. 
  • Dacă preşedintele şi cenzorul nu îşi fac treaba, intervine primăria locală, prin serviciul de relaţii cu asociaţiile de proprietari. Aceste servicii au, potrivit Legii nr. 230/2007 şi Legii nr. 259/2007, obligaţii de exercitare a controlului asupra activităţii financiar-contabile la solicitarea unuia sau mai multor membri ai asociaţiei de proprietari, precum şi obligaţii privind constatarea contravenţiilor şi aplicarea de amenzi. 
Proprietarii îi pot face plângere penală

În condiţiile în care nici funcţionarii primăriei nu îţi rezolvă problema, va trebui să acţionezi personal prin a identifica abuzul, înşelăciunea etc. Trebuie să acţionezi fie pe cale penală împotriva celui pe care îl consideri vinovat de situaţie, printr-o plângere penală adresată Parchetului de pe lângă judecătoria teritorială/ de sector, fie pe cale civilă, direct în instanţa de judecată. Instanţa va decide dacă este nevoie, la cererea uneia dintre părţi, de expertiză financiar-contabilă. 


Sursa: Libertatea.ro