Închiderea balconului fără autorizație, ce riscam?

Modificările aduse apartamentului, precum închiderea balconului fără autorizație, sunt interzise și pot atrage sancțiuni legale.

Închiderea balconului fără obținerea unei autorizații de la autoritățile locale reprezintă o încălcare a legii și poate atrage sancțiuni severe. Multe dintre persoanele care locuiesc la bloc aleg să facă această modificare fie pentru a economisi energie, fie pentru a extinde spațiul util al locuinței, însă fără documentele necesare, gestul este considerat ilegal.

Potrivit Legii nr. 50/1991, orice modificare care afectează structura unui imobil sau aspectul exterior al acestuia, inclusiv închiderea balconului, necesită o autorizație de construire emisă de primărie. Ignorarea acestei obligații poate duce la amenzi semnificative, de până la 100.000 de lei, iar în cazuri extreme se poate ajunge chiar și la pedepse privative de libertate.

 O autorizație de închidere balcon, logie sau terasa este necesara atunci când acestuia i se aduc modificări estetice si constructive. Separarea spațiului unui balcon de spațiul exterior prin aplicarea de panouri transparente (sticla, plexiglas, policarbonat, plastic), semitransparente si/sau opace reprezintă in primul rând o modificare estetica si de cele mai multe ori si una constructiva întrucât pentru aplicare acestor panouri sunt necesare elemente structurale suplimentare sau accesorii fixate in structura balconului. 

Orice element aplicat balconului aduce incarcari suplimentare acestuia. Un element de inchidere are nevoie de fixare in parapetul balconului dar si in structura (placa, grinda) balconului situat deasupra.  Inchiderile cu panouri de sticla termoizolante fixate in profiluri din PVC sau Aluminiu au greutati care actioneaza asupra structurii balconului.  Exista situatii in care, pentru a fixa un element de inchidere, este nevoie de o structura suplimentara. Aceasta poate fi din metal care la randul ei contribuie negativ la greutatea aplicata asupra balconului respectiv. 

„Aspectului arhitectural” al cladirii este modificat de orice element transparent sau opac aplicat pe fatada. 

Concluzia este ca pentru a închide un balcon, terasa, logie de orice fel este nevoie de autorizație de închidere balcon.

sursa: EVZ.ro , Ardeco.ro

Informatii privind conditiile de debransare totala sau partiala de la CMTEB (RADET)

Etapele deconectării totale a unui consumator de energie termică de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică

1. Cererea tip se trimite la adresa de e-mail deconectare@cmteb.ro sau se prezintă în zilele de luni-vineri, orele 08.00-15.00 la Serviciul Tehnic din str. Constantin Rădulescu Motru nr. 18, sector 4 în vederea completării rubricii cu evidența apartamentelor deconectate din blocul (scara) solicitantului și a modului de contorizare.
2. După completarea rubricii cu evidența apartamentelor deconectate din blocul (scara) solicitantului și a modului de contorizare din cerere, Serviciul Tehnic o va trimite pe e-mail solicitantului/împuternicitului acestuia. Aceasta se va putea ridica și fizic în zilele de luni-vineri, orele 08.00-15.00.
3. Proiectul tehnic se va întocmi în concordanță cu evidența apartamentelor deconectate ce sunt confirmate în cerere.
4. Dosarul complet conform cerințelor din cererea de deconectare se poate depune la sediul din str. Constantin Rădulescu Motru nr. 18, sector 4, de luni-vineri, orele 08.00-15.00. La depunere se achită taxa de verificare a documentației și emitere a avizului tehnic de deconectare.
5. Avizul tehnic de deconectare se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării documentației.
6. În situația în care proiectul tehnic prezintă greșeli/erori de calcul,solicitantul/împuternicitul acestuia va fi notificat în vederea refacerii proiectului tehnic depus inițial.
   Notă: Documentația tehnică refăcută se poate depune la sediul din str. Constantin Rădulescu Motru nr. 18, sector 4, în zilele de luni-vineri, orele 08.00-15.00. Continuarea procedurii de deconectare va fi condiționată de achitarea taxei de reverificare a documentației.
7. După primirea avizului tehnic de deconectare solicitantul se va prezenta cu un exemplar al acestuia în original semnat și ștampilat de către asociația de proprietari la Serviciul Facturare de sector conform indicațiilor din aviz. După predarea acestuia la Serviciul Facturare de sector, solicitantul va primi factura ce va conține taxa de deconectare. Continuarea procesului este condiționată de achitarea taxei.
8. După achitarea taxei de deconectare, solicitantul se va prezenta la Serviciul Facturare de sector cu dovada plății.După aceea, solicitantul va fi contactat în vederea efectuării deconectării și întocmirii procesului verbal de deconectare (4 exemplare).
   Notă: Materialele necesare efectuării deconectării vor fi asigurate de către solicitant.
9. După completarea de către salariatul companiei a procesului verbal de deconectare (4-patru exemplare), solicitantul are obligația de a semna și ștampila toate cele 4 (patru) exemplare la asociația de proprietari. Cele 4 (patru) exemplare în original se vor preda obligatoriu la Serviciul Facturare de Sector în vederea modificării contractului de furnizare a energiei termice.
10. După modificarea făcută la contractul de furnizare a energiei termice, solicitantul va primi 2 (două) exemplare în original a proceselor verbale de deconectare completate cu datele noi ale contractului de furnizare a energiei termice. Un exemplar din acestea va fi predat obligatoriu la asociația de proprietari.
    
    Notă: Nerespectarea condițiilor de la punctele 7,8 și 9 conduce la imposibilitatea scoaterii din evidențele companiei a apartamentului solicitantului.

La data punerii în funcțiune a instalațiilor de încălzire pentru anul în curs procesul de deconectare se sistează la etapa respectivă urmând a se relua anul viitor după ce s-a dispus închiderea sezonului de încălzire pentru anul anterior.

Debranşare parţială a corpurilor de încălzire

Precizări importante debranşări parţiale a corpurilor de încălzire:

• Debranşarea nu se execută în timpul sezonului de încălzire.
• Conform art. 251 (a) din Regulamentul cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică aprobat prin Ordinul A.N.R.S.C. nr. 91/20.03.2007, este interzisă deconectarea numai a unor corpuri de încălzire dacă nu sunt montate repartitoare de costuri.
• Debranşarea/deconectarea parţială a unor corpuri de încălzire se poate efectua cu acordul scris al asociaţiei de proprietari şi al firmei autorizate care exploatează repartitoarele de costuri în condominiu, prin care se confirmă existenţa şi luarea în calcul a acestora pe corpurile de încălzire.
• NU SE APROBĂ debranşarea/deconectarea corpurilor de încălzire din spaţiile cu destinaţia de locuit, respectiv din sufragerie, dormitoare, living.
• Se aprobă debranşarea/deconectarea NUMAI a corpurilor de încălzire din dependinţele apartamentului, respectiv din bucătărie, baie, wc serviciu, hol şi altele asemenea.
• Operaţiunea de debranşare/deconectare de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, se face pe baza unui deviz de plată a contravalorii acestui serviciu.
• După efectuarea dovezii de plată a devizului, trebuie asigurat accesul reprezentanţilor C.M.T.E.B. în apartament, în vederea efectuării operaţiei şi semnării Proceselor Verbale de către reprezentantul legal al asociaţiei.
• Cererile de debranşare parţială se pot trimite la adresele de e-mail deconectare@cmteb.ro, relatii@cmteb.ro, office@cmteb.ro sau se pot depune la registratura C.M.T.E.B din str. Cavafii Vechi nr. 15, sector 3, în zilele de luni-vineri, orele 08.00-15.00, tot timpul anului.

Informatii complete, precum si taxele ce trebuie platite gasiti pe site-ul furnizorului de energie termica: https://www.cmteb.ro/rebransare-debransare-sistare.php

Pot renunța debranșații la cheltuielile de reparatii efectuate la țevile proprietate comuna?

Instituția proprietății comune este reglementata prin Codul Civil (articolele 631-686),

Astfel, sunt considerate părți comune:
* fundația, curtea interioara, structura, structura de rezistenta, pereții perimetrali și despărțitori dintre proprietăți si/sau spatiile comune, acoperișul, terasele, scările și casa scărilor, holurile, pivnițele și subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apa, centralele termice proprii și ascensoarele;

Conform H.G. 1588/2007 Art. 32 (3) Nici un proprietar de apartament sau de spațiu cu alta destinație decât aceea de locuința nu va fi exceptat de Ia obligația de a contribui Ia plata cheltuielilor comune, ca urmare a renuntarii Ia folosirea unei parti din proprietatea comuna, a abandonării apartamentului sau a spațiului cu alta destinație decât aceea de locuință ori in alte situații.

Iar renunțarea la cota-parte nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spațiului care constituie bunul principal;

Conform prevederilor legale, fiecare coproprietar suporta cheltuielile legate de întreținerea, repararea si exploatarea părților comune, in proporție cu cota sa parte;

Asa cum rezulta din prevederile legale, dacă v-ați debransat de la gaze, energie termica, etc, nu puteti renunța la proprietatea comună si nici la cheltuielile efectuate pentru întreținerea, repararea si exploatarea instalațiilor aparținând proprietății comune.

Amenajarea balconului de la bloc

Cum putem sa ne imbunatatim viata la bloc, iata cateva idei minunate pentru a te ajuta sa iti redecorezi balconul.

Sursa: desprecopii.com

Asociatia de proprietari trebuie sa depuna la Primarie urmatoarele situatii

Conform HG 1588/2007

Art. 21. - (3) Asociaţiile de proprietari care optează pentru conducerea contabilităţii în partidă simplă vor depune la compartimentele specializate în sprijinirea şi îndrumarea asociaţiilor de proprietari din cadrul consiliilor locale situaţia soldurilor elementelor de activ şi pasiv, întocmită potrivit ordinului ministrului economiei şi finanţelor, până la data de 1 martie pentru situaţia existentă la 31 decembrie şi până la data de 1 septembrie pentru situaţia existentă la 30 iunie. Asociaţiile de proprietari care optează pentru conducerea contabilităţii în partidă dublă vor depune bilanţ contabil, conform prevederilor legale.

Bugetul Asociatie de Proprietari se afişează la avizier

La începutul fiecărui an asociațiile de proprietari au obligaţia să aprobe, în adunarea generală, bugetul de venituri şi cheltuieli.

Prin constituirea şi gestionarea bugetului propriu, asociaţia de proprietari asigură activitatea curentă pentru deservirea proprietarilor membri ai asociaţiei, întreţinerea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune şi asigurarea condițiilor optime pentru conviețuirea în comun.

Bugetul este documentul care ilustrează modul în care asociaţia îşi gestionează fondurile de-a lungul unui an calendaristic.

Comitetul executiv al asociaţiei de proprietari întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi pregăteşte desfăşurarea adunărilor generale.

Toate deciziile care implică în orice fel fondurile asociaţiei trebuie adoptate în adunarea generală a asociaţiei de proprietari.

Atât veniturile cât şi cheltuielile asociaţiei trebuie explicate, clarificate şi discutate de proprietari şi aprobate în adunarea generală pentru a fi apoi puse în aplicare. Numai astfel proprietarii vor accepta plata cheltuielilor şi vor urmării modul de utilizare a veniturilor.

Aceste hotărâri nu pot fi adoptate doar de comitetul executiv şi nu pot fi impuse de preşedinte, comitet, administrator sau orice alt proprietar.

După aprobarea în adunarea generală, bugetul asociaţiei devine documentul fundamental de organizare a gestiunii asociaţiei. El trebuie afişat la loc vizibil.

Orice proprietar are dreptul de a fi informat în orice moment asupra conţinutului bugetului şi a modului de gestionare a acestuia. Acest drept este consfinţit de statutul asociaţiei şi reprezintă o procedură normală de responsabilitate şi trasparenţă faţă de membrii asociaţiei.

Ce obligatii au asociatiile de proprietari

Asociațiile de proprietari au anumite obligatii pe care trebuie sa le indeplineasca la inceputul anului, se arata intr-un comunicat de presa al Ligii Asociatiilor de Proprietari Habitat remis AvocatNet.ro. In cazul in care nu realizeaza aceste obligatii, asociatiile risca amenzi de pana la 3.000 lei.

Potrivit Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si HG nr. 1588/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 230/2007 asociatiile de proprietari au o serie de obligatii, care trebuie indeplinite la inceputul fiecarui an, se precizeaza intr-un comunicat al Ligii Asociatiilor de Proprietari Habitat, remis recent redactiei. Acestea se aplica si in 2014.

Astfel, asociatiile de proprietari sunt obligate ca in primul trimestru al anului sa organizezeadunarea generala ordinara, care trebuie convocata de presedintele sau de comitetul executiv al asociatiei.

Atentie! Neconvocarea adunarii generale ordinare, cel putin o data pe an, in primul trimestru, de catre presedintele sau de comitetul executiv al asociatiei de proprietari, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 3.000 lei.

In acelasi timp, proprietarii trebuie anuntati referitor la data adunarii generale cu cel putin sapte zile inainte ca aceasta sa aiba loc, inclusiv cu privire la ordinea de zi a adunarii generale. Anuntul trebuie afisat intr-un loc vizibil sau informarea se va realiza pe baza de tabel nominal convocator.

Adunarea generala a asociatiei de proprietari poate adopta hotarari, daca majoritatea proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari sunt prezenti personal sau prin reprezentant legal, mentioneaza Liga Asociatiilor de Proprietari Habitat. Daca nu este intrunit cvorumul necesar de jumatate plus unu, adunarea va fi suspendata si reconvocata in termen demaximum 10 zile de la data primei convocari. La adunarea generala reconvocata, daca exista dovada ca toti membrii asociatiei de proprietari au fost convocati, hotararile pot fi adoptate, indiferent de numarul membrilor prezenti, prin votul majoritatii acestora.

Conform sursei citate, dovada convocării si reconvocării o constituie afișul de la avizier si tabelul nominal convocator cu semnături.

Aceeași sursa mai precizează ca procesul verbal al adunării generale se aduce la cunoștința tuturor membrilor asociatiei de proprietari.

De asemenea, hotararile adunarii generale a asociatiei de proprietari sunt obligatorii si pentru proprietarii din condominiu care nu au fost prezenti la adunarea generala, precum si pentru proprietarii care nu sunt membri ai asociatiei de proprietari.

Pentru adoptarea hotararilor in adunarea generala a asociatiei de proprietari ca trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte:

• fiecare proprietar are dreptul la un vot pentru proprietatea sa;
• pentru hotararile cu privire la stabilirea fondurilor de investitii pentru consolidare, reabilitare si modernizare, votul fiecarui proprietar are o pondere egala cu cota-parte din proprietatea comuna;
• proprietarul poate fi reprezentat in adunarea generala de catre un membru al familiei sau de catre un alt reprezentant care are o imputernicire scrisa si semnata de catre proprietarul in numele caruia voteaza;
• un membru al asociatiei de proprietari poate reprezenta unul sau mai multi membri absenti, daca prezinta imputernicire semnata de catre proprietarii in numele carora voteaza;
• in cazul unui vot paritar, votul presedintelui asociatiei de proprietari este decisiv.

Pe ordinea de zi a sedintei adunarii generale vor trebui incluse, in mod obligatoriu:

• analiza si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli,
• stabilirea fondurilor de rulment si reparatii,
• remuneratia conducerii asociatiei,
• prezentarea situatiei restantierilor din cadrul asociatiei si masurile luate,
• situatia platilor catre furnizorii de servicii,
• raportul cenzorului,
• modalitatea de repartizare a diferențelor de apa.

Daca o hotărâre a adunării generale este contrara legii, statutului sau acordului de asociere a asociatiei de proprietari ori este de natura sa producă daune intereselor proprietarilor, acestia pot ataca in justitie respectiva hotarare, in termen de 45 de zile de la adoptarea acesteia.

Important! Actionarea in justitie nu intrerupe executarea hotararii decat in cazul in care instanta dispune suspendarea acesteia.

Pe langa obligatia convocarii adunarii generale la inceputul fiecarui an, asociațiile de proprietari trebuie sa aprobe in cadrul adunarii bugetul de venituri si cheltuieli.

Comitetul executiv al asociației de proprietari va întocmi proiectul bugetului de venituri.

Atentie! Toate deciziile care implica in orice fel fondurile asociatiei trebuie adoptate in adunarea generala a asociației de proprietari. Atât veniturile cât si cheltuielile asociației trebuie explicate, clarificate și discutate de proprietari și aprobate in adunarea generala pentru a fi apoi puse in aplicare. Doar in aceste condiții proprietarii vor accepta plata cheltuielilor si vor urmării modul de utilizare a veniturilor. Dupa aprobarea in adunarea generala, bugetul asociatiei devine documentul fundamental de organizare a gestiunii asociatiei si trebuie afisat la loc vizibil.

Reparatiile la terasă, subsol şi lift trebuie suportate de toţi proprietarii

Remedierile la terasă, subsol şi lift trebuie suportate de toţi proprietarii, indiferent de etajul la care locuiesc.

Deşi locatarii contribuie la un fond de reparaţii anual, atunci când se strică ceva în bloc, plăteşte, de multe ori, doar proprietarul direct afectat. Marea problemă a celor de la ultimul etaj este starea precară a acoperişului, care este un spaţiu comun, la fel ca subsolul sau liftul. Cei care suportă cheltuielile comune din buzunarul propriu își pot recupera diferența de bani în instanță.

1. Reparaţiile la terasă, în grija celor de la ultimul etaj. "Locuiesc la ultimul etaj, iar terasa blocului este într-o stare jalnică. Apa a început să se infiltreze în tavan şi pereţi, ajungând la unele apartamente de la etajul 3. Ne plângem de trei ani, dar pe proprietarii de la etajele inferioare nu îi interesează. Fond de reparaţii nu există, fosta administratoră a decis singură folosirea lui în alt scop", se plânge o bucureşteancă. 

Cazul ei nu este singular. Mulți proprietari, disperaţi că le intră apa în casă, s-au apucat să repare pe cont propriu terasa în speranţa că vor recupera banii de la asociaţie, lucru care, de obicei, nu se întâmplă. Conform legii 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aceste reparaţii reprezintă o cheltuială comună ce se repartizează la toţi proprietarii în funcţie de cota indiviză, indiferent de etaj. Cei care au plătit din buzunar reparaţia pot chema în judecată asociaţia, dar şi pe coproprietarii care au refuzat plata. 

2. Mizeria de la subsol. "Subsolul blocului în care locuiesc este inundat şi plin de mizerie. Asociaţia nu ia nicio măsură, nu are bani", spune C.L., din Caracal. Administratorul este însă obligat să verifice starea instalaţiilor comune şi să contacteze o firmă în acest sens. Şi aceasta este o cheltuială comună şi trebuie suportată de toţi vecinii. 

3. Defecţiuni la lift, plă­tite exclusiv de vecinii de palier. "Locuiesc la etajul 10 al unui bloc din Bucureşti. Liftul de la etajul nostru a avut o defecţiune, pentru care am plătit doar noi, vecinii de pe palier", e nemulţumită o bu­cu­reşteancă. Conform legii, reparaţiile la lift sunt o chel­tuială ce se repartizează proporţional fiecărui proprietar. Reprezentanţii asociaţiei- preşedintele, administratorul şi cenzorii- pot fi traşi la răspundere în instanţă pentru abuzuri, iar diferenţa de bani, recuperată. 

"Ne plângem că ne intră apa în casă, dar fond de reparaţii nu avem. Administratora a decis singură folosirea lui în alt scop." A. L., locatar

Ţevile, bun comun doar pentru unii 

"La subsolul blocului, s-a făcut o lucrare de separare a ţevilor pentru apă rece şi caldă. Una din ele s-a spart şi administratorul mi-a trimis instalatorul la uşă să mă descurc cu el. A trebuit să plătesc eu materialele şi manopera, pentru că nu mai aveam apă caldă", reclamă C. B. din Bucureşti. Administratorii profită, de cele mai multe ori, de urgenţa situaţiei şi plaseză cheltuielile proprietarului afectat, deşi spațiul este comun, iar cheltuiala se împarte între toți proprietarii. 

Locatarul care a plătit singur reparația îi poate chema în judecată pe reprezentanții asociației de proprietari, dar și pe ceilalți vecini care au refuzat să contribuie. Diferențele de bani se pot recupera în instanță dor dacă aveți chitanță pentru lucrările efectuate. 

Sursa: Evz.ro

Terasa blocului - proprietate comuna

in proprietatea comună fac parte toate părţile dintr-o clădire aflată în proprietate care nu sunt apartamente şi care sunt destinate folosirii în comun de către toţi proprietarii din acea clădire. Proprietatea comună este indivizibilă şi este deţinută de proprietarii apartamentelor individuale, conform cotelor calculate. Proprietatea comună include toate părţile proprietăţii care sunt în folosinţă comună inclusiv, în cazul de faţă, terasa blocului.

Astfel, art. 649 alin. 1, punctul b din Noul Cod Civil reglementează că sunt considerate părţi comune ce fac obiectul coproprietăţii forţate, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel: ”fundaţia, curtea interioară, structura, structura de rezistenţă, pereţii perimetrali şi despărţitori dintre proprietăţi şi/ sau spaţiile comune, acoperişul, terasele, scările şi casa scărilor, holurile, pivniţele şi subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apă, centralele termice proprii şi ascensoarele.”

Toate drepturile şi obligaţiile proprietarilor se regăsesc enumerate în Capitolul III al Legii nr. 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările şi completările ulterioare, dar şi la art. 12 din Normele de aplicare ale Legii nr. 230/2007.

Totodată, subliniem că, în conformitate cu prevederile art. 32 alin. 3 din H.G. nr. 1588/2007 privind Normele de aplicare ale Legii nr. 230/2007, nici un proprietar de apartament sau de spaţiu cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă nu va fi exceptat de la obligaţia de a contribui la plata cheltuielilor comune, ca urmare a renunţării la folosirea unei părţi din proprietatea comună, a abandonării apartamentului sau a spaţiului cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă or în alte situaţii.

Art. 44 din acelaşi act normativ instituie faptul că acele “cheltuieli pe cota-parte indiviză de proprietate reprezintă cheltuielile asociaţiei cu privire la proprietatea comună, cu privire la: fondul sau fondurile pentru lucrări de întreţinere, service, reparaţii şi, după caz, de consolidare, reabilitare, eficienţă energetică, modernizare la părţile de construcţii şi instalaţii aflate în şi pe proprietatea comună, astfel cum este descrisă în cartea tehnică a construcţiei şi în acordul de asociere: subsolul; conductele de distribuţie şi coloanele instalaţiilor de apă, canalizare, încălzire, energie electrică; casa scării; podul; spălătoria; uscătoria; terasa; ascensorul; intenfonul (...).“

Cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate se repartizează proporţional cu cota-parte indiviză de proprietate din proprietatea comună a fiecărui proprietar, calculată în funcţie de suprafeţele utile ale tuturor apartamentelor şi ale spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă.

Prin urmare, cheltuielile ce se impun pentru reparaţia terasei blocului reprezintă o cheltuială comună ce se repartizează la toţi proprietarii în funcţie de cota indiviză, indiferent de etaj, de către asociaţia de proprietari, iar în cazul în care există coproprietari care refuză efectuarea plăţii ce li se cuvine, cei care au plătit şi pentru aceştia din urmă îi pot acţiona în instanţă pentru recuperarea acestor sume de bani.

Sursa: ziaruldeiasi.ro

Pentru oferta hidroizolatie terasa boc: Hidroizolatii profesionale

Proiect de lege care prevede contorizarea individuală a căldurii în toate apartamentele.

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) lucrează la un proiect de lege care prevede contorizarea individuală a căldurii în toate apartamentele. Pentru a se ajunge la acest lucru însă, se va interzice închiderea caloriferelor.

Conform informaţiilor primite de la ANRSC, proiectul de contorizare individuală a apartamentelor este în discuţie de mai mult timp. Este vorba despre înlocuirea repartitoarelor, care s-au dovedit o afacere proastă pentru cei care le au în casă. În foarte multe cazuri, aceste aparate, care nu măsoară consumul, ci îi fac o repartiţie, au mărit factura. Adică, una peste alta, afacerea repartitoarelor s-a dovedit o cacealma. Acum se vrea modificarea legislaţiei, în sensul că se vor scoate repartitoarele şi se vor monta contoare de apartament pentru căldură. Desigur, alţi bani, altă distracţie.

«Nu putem nega sau confirma informaţiile»

Apare însă o problemă: proiectul de lege prevede să i se interzică proprietarului de apartament să închidă caloriferele. De ce? Conform reprezentanţilor Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat, cei care închid caloriferele ar fi un fel de hoţi de căldură din apartamentele vecine. Adică, acela care închide caloriferul pentru a face economie fură, de fapt, energie calorică, prin perete, din apartamentele vecine. Mai mult, atunci când cineva pleacă de acasă şi închide robinetul, vecinii suferă din cauza lui, pentru că au pereţii reci şi trebuie să consume mai multă energie pentru a se încălzi. Am cerut lămuriri de la ANRSC despre modul în care legea îi va putea dicta proprietarului de apartament câtă căldură să aibă în casă şi câtă nu, dar, în mod straniu, am primit următorul răspuns: “Nu putem confirma sau nega informaţiile despre acest proiect de lege!”.

Mai mult: Libertatea.ro

Vor dispărea ghenele din blocuri

Mașinile de gunoi vor fi urmărite pe o hartă interactivă și nu vor avea voie să circule în orele de trafic intens. Sunt prevăzute montarea unor coșuri de gunoi pentru animale.

Primăria Capitalei a pus în dezbatere publică, pentru a patra oară, Strategia de Salubrizare a Municipiului București.

Potrivit documentului, cei care stau în blocuri și aruncă gunoiul pe tobogan vor fi nevoiți, pe viitor, să coboare și să ducă deșeurile menajere pe „insule special amenajate”. Mai mult, edilii de sectoare nu vor mai putea stabili, de capul lor, prețul plătit firmelor de salubrizare, iar pe fiecare stradă vor trebui montate pubele de gunoi speciale pentru de jecțiile animalelor. Ele vor fi dotate cu mănuși, pungi sau saci. Documentul ar urma să fie aprobat de aleșii generali, în această lună.

Alte prevederi:

Blocurile nu se vor mai construi la întâmplare. Noua „Biblie a salubrizării Capitalei” prevede că nu se vor mai elibera autorizații, dacă în proiectul de construire a noului imobil nu este prevăzut un spațiu special pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Mai mult, costurile vor crește, pentru că recipientele vor trebui să fie îngropate sau semiîngropate.

Până în 2025 nu vor mai fi ghene în blocuri, ci insule special amenajate cu pubele.

Gunoiul trebuie ridicat în fiecare zi, de la instituțiile publice, și la două zile în cazul asociațiilor de locatari. Iarna, pubelele trebuie golite în maximum trei zile.

Toate mașinile de gunoi vor avea sistem de monitorizare GPS, iar angajații Municipalității le vor putea urmări.

Mașinile de gunoi nu mai au voie pe stradă, între orele 06.00-08.30 și 15.30-18.30, pentru a nu se suprapune cu traficul rutier.

Fiecare proprietar sau firmă care vor fi identificate că produc deșeuri periculoase vor primi de la firma de salubrizare saci speciali de gunoi. Ei vor fi de culoare galbenă și vor fi inscripționați cu o pictogramă- deșeuri periculoase.

Fiecare operator va trebui să ducă între 52.000 și 70.000 de tone de deșeuri pe an la stația de incinerare, care va fi construită. Cei care nu vor face acest lucru, va trebui să achite cantitatea de gunoi. Energia produsă ar urma să se folosească pentru asigurarea energiei termice în Capitală.

Sursa: Evz.ro

"Cine repară terasa blocului?”. Reparaţiile la care trebuie să contribuie toți locatarii

Remedierile la terasă, subsol şi lift trebuie suportate de toţi proprietarii, indiferent de etajul la care locuiesc.

Deşi locatarii contribuie la un fond de reparaţii anual, atunci când se strică ceva în bloc, plăteşte, de multe ori, doar proprietarul direct afectat. Marea problemă a celor de la ultimul etaj este starea precară a acoperişului, care este un spaţiu comun, la fel ca subsolul sau liftul. Cei care suportă cheltuielile comune din buzunarul propriu își pot recupera diferența de bani în instanță.

1. Reparaţiile la terasă, în grija celor de la ultimul etaj. "Locuiesc la ultimul etaj, iar terasa blocului este într-o stare jalnică. Apa a început să se infiltreze în tavan şi pereţi, ajungând la unele apartamente de la etajul 3. Ne plângem de trei ani, dar pe proprietarii de la etajele inferioare nu îi interesează. Fond de reparaţii nu există, fosta administratoră a decis singură folosirea lui în alt scop", se plânge o bucureşteancă.

Cazul ei nu este singular. Mulți proprietari, disperaţi că le intră apa în casă, s-au apucat să repare pe cont propriu terasa în speranţa că vor recupera banii de la asociaţie, lucru care, de obicei, nu se întâmplă. Conform legii 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aceste reparaţii reprezintă o cheltuială comună ce se repartizează la toţi proprietarii în funcţie de cota indiviză, indiferent de etaj. Cei care au plătit din buzunar reparaţia pot chema în judecată asociaţia, dar şi pe coproprietarii care au refuzat plata.

2. Mizeria de la subsol. "Subsolul blocului în care locuiesc este inundat şi plin de mizerie. Asociaţia nu ia nicio măsură, nu are bani", spune C. L., din Caracal. Administratorul este însă obligat să verifice starea instalaţiilor comune şi să contacteze o firmă în acest sens. Şi aceasta este o cheltuială comună şi trebuie suportată de toţi vecinii.

3. Defecţiuni la lift, plă­tite exclusiv de vecinii de palier. "Locuiesc la etajul 10 al unui bloc din Bucureşti. Liftul de la etajul nostru a avut o defecţiune, pentru care am plătit doar noi, vecinii de pe palier", e nemulţumită o bu­cu­reşteancă. Conform legii, reparaţiile la lift sunt o chel­tuială ce se repartizează proporţional fiecărui proprietar. Reprezentanţii asociaţiei- preşedintele, administratorul şi cenzorii- pot fi traşi la răspundere în instanţă pentru abuzuri, iar diferenţa de bani, recuperată.

La fel si lucrările de reparații la fațada blocului, sunt tot lucrari comune ce se suporta de toti proprietarii. Apelati la alpinisti utilitari.



Ţevile, bun comun doar pentru unii

"La subsolul blocului, s-a făcut o lucrare de separare a ţevilor pentru apă rece şi caldă. Una din ele s-a spart şi administratorul mi-a trimis instalatorul la uşă să mă descurc cu el. A trebuit să plătesc eu materialele şi manopera, pentru că nu mai aveam apă caldă", reclamă C. B. din Bucureşti. Administratorii profită, de cele mai multe ori, de urgenţa situaţiei şi plaseză cheltuielile proprietarului afectat, deşi spațiul este comun, iar cheltuiala se împarte între toți proprietarii. Locatarul care a plătit singur reparația îi poate chema în judecată pe reprezentanții asociației de proprietari, dar și pe ceilalți vecini care au refuzat să contribuie. Diferențele de bani se pot recupera în instanță dor dacă aveți chitanță pentru lucrările efectuate.

Sursa: Evz.ro

Pentru hidroizolatii terase bloc, recomandam : Specialistii in hidroizolatii

Hidroizolarea terasei de bloc - Informații utile

Firmele care desfășoară activități de hidroizolare a teraselor de blocuri încep lucrările în perioada următoare. Prima grijă a proprietarilor cărora le-a plouat în casă în toamnă și în sezonul rece, este să refacă cât mai grabnic terasa blocului. Hidroizolarea terasei unui bloc de 300-400 de metri pătrați costă aproximativ 3.500-4.500 de euro, varianta cea mai ieftină.

În general, lucrările de hidroizolare a acoperișului blocului pot fi făcute mai ieftin primăvara, când firmele de construcții au mai puțin de lucru.

Prețul de hidroizolare a unei terase de bloc variază între 8 şi 20 de euro metrul pătrat, în funcție de gradul de avariere a terasei, de materialele folosite, precum și de numărul straturilor de membrană folosite.

Pentru o lucrare trainică, vă recomandăm membrane bituminoase cu ardezie. Membrana bituminoasă cu ardezie este flexibilă şi mai rezistentăm aceasta avand o durată de viaţă mai lungă. Pe lângă materiale de calitate, un rol foarte important îl are manopera, echipa de hidroizolatori. Vă sfătuim sa apelați la profesioniști, având in vedere importanta lucrării de hidroizolatie. 

Hidroizolarea terasei unui bloc de 300-400 de metri pătraţi durează aproximativ 6-9 zile lucrătoare, timp în care este necesară o echipă de 3-4 oameni.

În funcţie de tipul lucrării, precum şi de materialele folosite, garanţia oferită de constructori la hidroizolarea terasei blocului este de 5-10 ani.

Pentru lucrarea dumneavoastră vă recomandăm sa apelaţi la o firma specializată în lucrarile de hidroizolaţii, identificata de noi pentru dumneavoastră: HIDROIZOLAŢII TERASE BLOC

Atribuţiile preşedintelui asociaţiei de proprietari

Art. 18. - Hotărârea nr. 1588 din 19/12/2007

(1) Preşedintele asociaţiei de proprietari este fie candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi la alegerea membrilor comitetului executiv, fie oricare alt membru al  8 comitetului executiv ales prin voinţa sa şi a majorităţii proprietarilor în cadrul adunării generale. 

 (2) Preşedintele asociaţiei de proprietari reprezintă asociaţia în derularea contractelor angajate de aceasta şi îşi asumă obligaţii în numele acesteia. 

 (3) Preşedintele asociaţiei de proprietari reprezintă asociaţia în relaţiile cu terţii, inclusiv în acţiunile iniţiate de asociaţie împotriva unui proprietar care nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de asociaţie sau în procesele iniţiate de un proprietar care contestă o hotărâre a adunării generale a proprietarilor. 

 (4) Preşedintele asociaţiei de proprietari urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor cetăţeneşti ce revin proprietarilor şi punerea în aplicare a deciziilor comitetului executiv. 

 (5) Preşedintele asociaţiei de proprietari păstrează şi urmăreşte ţinerea la zi a cărţii tehnice a construcţiei, precum şi a celorlalte documente privitoare la activitatea asociaţiei de proprietari. 

 (6) Ştampila asociaţiei de proprietari se păstrează şi se foloseşte numai de către preşedinte sau de vicepreşedinte. 

 (7) În cazul în care preşedintele se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, acestea vor fi îndeplinite de către un vicepreşedinte, numit de preşedintele asociaţiei de proprietari dintre membrii comitetului executiv, urmând ca în termen de 90 de zile de la data când s-a constatat indisponibilitatea să fie convocată o adunare generală pentru a alege un nou preşedinte. 

 (8) Preşedintele asociaţiei de proprietari poate fi remunerat, pe bază de contract de mandat, potrivit art. 32 alin. (1) din Legea nr. 230/2007, în limitele bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat prin hotărâre a adunării generale, potrivit prevederilor Codului fiscal.

La ce banca retragi mai putin decât ai depus?

sursa foto: www.frontpress.ro

Dobânzile mici, cuplate cu comisioanele grase vă pot aduce în situația în care să scoateți mai putini bani decât ați depus, la bănci mari din România.

În cazul a patru bănci din sistem, pentru un depozit de 3.000 de lei la trei luni, clientul plătește el bani băncii. Deși clientul ar trebui recompensat pentru că împrumută banca, combinația dobândă mică/comision mare face ca acesta să plătească banca pentru că o finanțează, scrie economica.net.

Raiffeisen Bank plătește cea mai mică dobândă pentru economisirile pe trei luni: 2,8% pe an. În trei luni, dobânda netă acumulată este de 17,64 lei. După ce sunt scăzute cheltuielile cu administrarea contului curent de 2,5 lei pe lună, mai rămân 10,14 lei. Comisionul de retragere numerar de la ghișeu este de 0,5%, minimum 2,5 lei, astfel că retragerea sumei de 3.010,14 lei te costă încă 15 lei. În final, clientul norocos se alege cu 2.995 de lei din cei 3.000 de lei depuși la bancă.

La BCR, dobânda pentru depozitele la trei luni este de 2,95%. La 3.000 de lei depui, câștigul net din dobândă este de 18,59 lei. BCR nu mai servește clienții cu conturi curente standard, ci cu pachete de cont curent. Cel mai ieftin costă 4,5 lei/lună. În trei luni, clientul plătește 13,5 lei doar pe administrarea contului curent. Retragerea banilor de la ghișeele băncii costă încă 0,5% din suma retrasă, dar nu mai puțin de 8 lei, însă la pachetul de cont curent primești și un card, la care comisionul de retragere de la bancomat este de 0,25%. În varianta favorabilă, la 3.000 de lei depuși, primești înapoi 2.994,6 lei.

Citește pe telegrama.ro despre alte bănci de unde scoateți mai putini bani decât ați depus.

Divorțul la MEDIATOR - avantaje

O căsătorie fără copii şi partaj poate fi desfacută la judecătorie, cu acordul ambilor soţi, într-o lună, contra sumei de 39 lei. La Primărie, taxa de divorţ s-a scumpit de 20 de ori, conform noilor prevederi legislative, ajungând la 500-600 lei, cam cât costă şi divorţul simplu la notar, pentru o familie fără copii. Dacă însă aveţi de luat decizii privind întreţinerea şi educarea copiilor sau de împărţit bunuri comune, lucrurile se complică, atât ca timp, cât şi ca sume investite în proces. Acesta este momentul în care intervine, salutar, medierea. Cu 1-2 sedinţe de mediere puteţi economisi timp şi bani, şi, mai ales, puteţi rămâne în termeni amiabili cu fostul partener, lucru deloc de neglijat atunci când acesta este şi părintele copilului.

Recomandam: Mediatori.uv.ro pentru partaje, divorț. succesiuni, recuperări debite, diverse conflicte, etc.

Cum funcţionează medierea în caz de divorţ?

Când se ajunge la decizia că nu mai poate fi continuată căsătoria, unul din soţi (sau ambii, dar în mai putine din cazuri) solicită instanţei să pronunţe divorţul şi să stabilească ce urmează să se întâmple cu copiii după desfacerea căsătoriei. Sunt şi situaţii în care soţii apelează întâi la mediator, urmând ca ulterior să apeleze la instanţă.

Odată ce s-a ajuns la un acord cu privire la divorţ, dar şi în ceea ce-i priveşte pe copii, cu acordul de mediere redactat de mediator, soţii se pot prezenta instanţei de judecată, pentru a le fi încuviinţat acordul de mediere, sub toate aspectele. Ori se pot prezenta la notarul public, în vederea desfacerii căsătoriei şi autentificării acordului privitor la minori.

La mediator se poate ajunge şi după pronunţarea divorţului de către instanţa de judecată. Adesea, după pronunţarea divortului, sotii continuă să rămână în dispută, iar neînţelegerile privitoare la minori devin tot mai accentuate, tensiunile ajungând sa-i afecteze, atât pe părinţi, cât şi pe copii. În cadrul procedurii de mediere, cu sprijinul mediatorului, părinţii reuşesc să-şi concentreze atenţia mai mult asupra copiilor. Discutand astfel, părinţii conştientizează care sunt cele mai bune decizii în interesul copilului, că doar ei ştiu ce le este cel mai bine, şi nu un terţ, fie el şi judecator. Astfel, în cele mai multe cazuri (peste 80%) părinţii ajung să incheie un acord de mediere în baza căruia stabilesc un minim set de principii care să-i ghideze în continuare în luarea decizilor importante ce-i privesc pe copii, stabilesc un program de legături personale părinte - copii (uneori substanţial diferit de hotărârile instantei de judecată) prin care părinţii se implică activ şi efectiv, într-un mod echilibrat, în creşterea şi educarea propriilor copii.

Ce se poate stabili prin mediere referitor la copii

Prin mediere, părinții stabilesc locuința copiilor, modul în care vor lua deciziile importante privitoare la copii, un program de legături personale părinte-copil (asemănător vechiului program de vizitare, dar mai echilibrat pentru părinți), contributia părinților la creșterea și educarea copiilor (contribuție ce se poate stabili în natură sau sub forma unor sume lunare), dar și alte aspecte pe care părinții le consideră importante.

Spre exemplu, au fost încheiate acorduri prin care părinții au stabilit, cu titlu de obligație, că fiecare va încuraja relația copilului cu celălalt părinte și cu familia lărgită, bunici și rude apropiate. De asemenea, în acordul de mediere părinții pot stabili în ce condiții se vor derula plecările în străinătate.

Acordul: ce putere are din punct de vedere legal

Acordul de mediere este un înscris ce cuprinde voința soților/părinților și care trebuie să fie supus încuviințării instanței de judecată. De asemenea, acordul poate fi prezentat notarului public pentru desfacerea căsătoriei.

Prin urmare, potrivit legii, mediatorul sprijnă soții/părinții în ajungerea la un numitor comun, însă acordul lor trebuie să fie adus la cunoștința instanței sau notarului public, aceștia exercitând și un control de legalitate al voinței părților. În special, instanțele sunt atente la respectarea interesului superior al copilului.

Cât durează și cât te costă divortului la mediator

În funcție de fiecare situație, atât durata cât și costurile medierii pot fi diferite. De regulă, când vorbim și de cauze cu copii minori, se poate ajunge la un acord în două, maxim trei ședințe de mediere, ce au o durată medie de trei ore. În funcție de complexitatea cazului și de durata, prin negociere cu părțile, se stabilește onorariul mediatorului. De asemenea, dacă apar costuri suplimentare, soții decid în prealabil dacă și în ce condiții și le asumă fiecare, de comun acord cu mediatorul.

Avantajele medierii pe scurt:

• Acordul se încheie foarte repede și depinde exclusiv de părinți, nu de vreun termen de judecată stabilit de terți.
• Acordul la mediator reprezintă voința părinților, singurii în măsură să decidă cu privire la familia lor și corespunde cu adevărat nevoilor specifice familiei și copilului lor.
• Nefiind o soluție impusă extern, ci una la care s-a ajuns prin consens, are mai multe șanse de a fi respectată, spre bine copilului.
• Părinții rămân într-o relația amiabilă și colaborează la creșterea copilului, scutit astfel de drame de familie.
• Costurile medierii se împart în mod egal între părți.

Sursa: baby.unica.ro

Recomandam: Mediatori.uv.ro pentru partaje, divorț. succesiuni, recuperări debite, diverse conflicte, etc.

Creşte ajutorul la încălzire

Cuantumul ajutoarelor pentru încălzirea cu gaze naturale va fi majorat pentru a acoperi creşterea cu 6 % a preţului la gazele naturale, iar persoanele şi familiile cu venituri reduse vor primi ajutoare, cuprinse între 48 lei şi 240 lei, pentru încălzirea cu energie electrică.

Prevederile au fost adoptate printr-o ordonanţă de urgenţă în şedinţa de marţi a Guvernului.

Astfel, în perioada sezonului rece 2013 – 2014, ca urmare a creşterii de preţuri la gaze naturale şi energie electrică, va fi menţinut sistemul actual de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor cu energie termică în sistem centralizat.

Totodată, cuantumul ajutoarelor pentru încălzirea cu gaze naturale va fi majorat pentru a asigura acoperirea creşterii de 6 % a preţului la gazele naturale.

Familiile sau persoanele cu venituri între 155 lei şi 615 lei/persoană vor primi, în premieră, ajutoare pentru încălzirea cu energie electrică variind între 48 şi 240 lei.

Ancheta socială va fi mijlocul de verificare a îndeplinirii condiţiilor de acordare a ajutoarelor în situaţiile care nu pot fi determinate cu exactitate pe baza documentelor justificative.

Citeste mai mult pe: Realitatea.net 

Amendați cu 2.400 de lei pentru că au făcut gălăgie, noaptea, printre blocuri

În ultimele zile, poliţiştii locali din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie Locală Sector 6 (DGPL 6) au întreprins o serie de acţiuni în vederea depistării persoanelor care perturbă liniştea şi ordinea publică la ore târzii. În urma controalelor desfăşurate de echipaje ale Serviciului Ordine Publică din cadrul DGPL Sector 6 un număr de 53 de persoane au fost legitimate într-o singură noapte. Au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare de 2.400 de lei. Tinerii au fost găsiţi la ore târzii în stare de ebrietate în parcuri sau pe spaţiile verzi de lângă blocuri unde perturbau liniştea publică. Poliţia locală va derula cu periodicitate astfel de acţiuni.

Mai mult: Libertatea.ro

Risti sa iei amenda daca nu ingrijesti spatiul din jurul blocului

Bucureștenii risca sa fie amendați cu pana la 5.000 de lei daca nu isi ingrijesc terenurile din fata casei sau a blocului, conform unui proiect al Primariei Capitalei.
Totuși, acest lucru nu ii sperie pe administratorii blocurilor, ei motivând ca spațiul respectiv nu le aparține și ca nu pot fi trași la răspundere, arata Digi 24.

"Trebuie sa stabilești clar cum sa pui în posesie terenul. Nu poți sa ma obligi pe mine sa prestez nimic pe domeniul public. (Este necesara) semnătura clara a administrației, doar dacă dorește asociația, si pe de alta parte, din partea consiliului local", crede Mihai Mereuță, președinte al Ligii Asociațiilor de Proprietari Habitat.

Gh. S., administrator de bloc, spune ca ar fi cu totul altceva dacă spațiul respectiv le-ar aparține.

"Daca ar fi al nostru, dacă ne-ar aparține, dacă l-am avea in concesiune de la Primărie, și sa ne punem noi flori, plante, arbuști, probabil ar fi un spațiu mult mai frumos decât avem în momentul de fata", spune el.

Vezi pe site-ul Primariei Bucuresti proiectul municipalității.

Tot potrivit unui proiect al Primăriei, este posibil ca bucureștenii sa nu mai aibă voie sa pună aparate de aer condiționat pe fațada clădirilor.

Despre fondul de rulment si fondul de reparatii

Te-ai întrebat vreodată ce este fondul de rulment, pe care îl plătești în fiecare an, și la ce folosește el? Dar cel de reparații? Într-o scurta definiție, fondul de rulment este o plata anticipata pe care tu, ca proprietar de locuința, o depui la Asociația de Proprietari de care aparții, în vederea plăților către furnizori; fondul de reparații este suma folosita exclusiv pentru construirea, consolidarea sau modernizarea imobilului în care stai.

Fondul de rulment

Fondul de rulment se calculeaza in functie de:

• Numarul de persoane inregistrate in Cartea de Imobil ca locuitori in cadrul cladirii/scarii pentru care s-a constituit Asociatia de Proprietari.
• Cota-parte indiviza de proprietate din proprietatea comuna (suprafata utila a apartamentului sau spatiului cu alta destinatie).
• Dupa natura serviciului facturat (de exemplu cheltuielile pentru incalzire).

Valoarea fondului de rulment trebuie sa fie egala cu suma corespunzatoare acoperirii cheltuielilor lunare, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, dintr-un an calendaristic. Fiecare proprietar beneficiaza de propriul fond de rulment pentru acoperirea cheltuielilor curente, asa cum s-a stabilit de Adunarea Generala a Proprietarilor.

Fondul de rulment constituit se utilizeaza numai pentru plata facturilor curente, aferente consumurilor lunii anterioare. Dupa plata facturilor curente, fondul de rulment se reintregeste lunar prin incasarea cotelor de contributie afisate pe lista de plata a lunii in curs, avand ca referinta de calcul aceste facturi curente, corespunzatoare consumurilor lunii anterioare.

Daca esti chirias, iar prin contractul de inchiriere pe care l-ai incheiat cu proprietarul esti obligat sa participi la plata cheltuielilor curente ale condominiului in care locuiesti, vei participa si la formarea fondului de rulment.

Fondul de rulment deja incasat se restituie numai in situatiile de schimbare a domiciliului sau a dreptului de proprietate, daca prin actele de transmitere a dreptului de proprietate sau a folosintei locuintei nu se stipuleaza altfel, urmand ca viitorul proprietar, membru sau nu al Asociatiei, sa achite fondul de rulment corespunzator cheltuielilor aferente lui.

Fondul de rulment care apartine unui proprietar nu poate fi folosit pentru alt proprietar in scopul platii unor facturi decat cu acordul acestuia. Altfel, se considera un credit facut de catre o persoana (administratorul, contabilul) sau un grup de persoane (Comitetul Executiv, Adunarea Generala) fara sa existe o cerere (din partea restantierului) si un acord (din partea proprietarului bun-platnic) pentru acordarea acestui imprumut.

Fondul de reparatii

Fondul de reparatii este suma de bani destinata partilor de constructii/instalatii aflate in proprietate comuna si are o perioada de folosire limitata.

Aceasta suma se depune la Asociatia de Proprietari, iar proprietarul nu o mai primeste inapoi. Din fondul de reparatii nu se plateste intretinerea, iar din fondul de rulment nu se platesc reparatiile.

Din moment ce a fost aprobat de proprietari in cadrul Adunarii Generale, fondul de reparatii este obligatoriu si nu va putea fi folosit decat cu acordul acestei Adunari Generale a Asociatiei de Proprietari, in conformitate cu bugetul de venituri si cheltuieli.

In cazul in care ai intarziat cu plata fondului de reparatii, exista un sistem propriu de penalizari al fiecarei Asociatiei de Locatari, iar acesta a fost aprobat de Adunarea Generala si consemnat intr-un proces verbal. Ulterior, pentru neplata restantelor si a penalizarilor, dupa trei luni, Asociatia te poate da in judecata. 

Sursa: Eva.ro